Aflata in judetul Valcea, comuna Francesti, satul Surpatele, manastirea cu acelasi nume, cu obste de maici, are hramurile „Sfanta Treime” si „Icoana Maicii Domnului”.
Prima biserica de lemn a fost ctitorita in timpul domniei lui Neagoe Basarab de logofatul Tudor Dragoescu si fratele sau Stanciu, feciorii lui Popa Francu, stramosi ai boierilor Buzesti. Din nefericire n-au mai ramas urme din aceasta ctitorie.
Biserica de zi a fost ridicata de Doamna Maria Brancoveanu intre anii 1703-1706. Cu acest prilej s-au zidit si zidul de incinta si cladirile necesare unei bune activitati manastiresti. In 1707 manastirea a fost pictata in fresca de zugravii Andrei Iosif ieromonah, Hranite si Stefan.
In 1746 este refacut acoperisul de sita iar in anii 1814-1815 se fac serioase lucrari de renovare. In 1815 a fost pictata de zugravul Gheorghe Gherontie din Hurezi.
In 1840 stareta Elisabeta este ucisa de talhari iar sora ei, maica Platonida, stareta a manastirii „Dintr-un Lemn” face reparatii la Surpatele. Reface turnul clopotnitei dandu-i forma actuala si il leaga de cladirea chiliilor.
Secularizarea averilor manastiresti din 1864 influenteaza puternic viata mo-nahala de aici. Maicile incep sa paraseasca asezamantul si, in 1870, se muta toate la „Manastirea Dintr-un Lemn”. In 1872 manastirea este inchisa si este transformata in biserica parohiala, pastrand acest statut pana in 1927. In tot acest timp cladirile din incinta, cu exceptia bisericii si a clopotnitei se ruineaza.
In 1927 sosesc insa aici cinci calugarite inimoase de la „Manastirea Dintr-un Lemn” care curata locul de daramaturi si un an mai tarziu cu sprijinul Comisiei Monumenelor Istorice reconstruiesc latura de sud a incintei si coltul de sud-vest. Reconstructia a fost deosebit de fidela, fiind facuta dupa o gravura de epoca. Intre 1958-1959 asezamantului ii sunt aduse noi imbunatatiri pentru viata monahala. Dupa 1999 incep serioase lucrari de restaurare si, in 2004 este refacuta pictura murala.
Biserica manastirii este un monument tipic de arhitectura brancoveneasca. Este impartita in Altar, naos, pronaos si pridvor deschis. Naosul, mult mai spatios decat pronaosul, este despartit de acesta printr-un zid gros cu o deschidere larga la mijloc. Usa de la intrare este frumos sculptata de tamplarul Filip care si-a insemnat numele. Pridvorul este sustinut de opt coloane mari de piatra si are plafonul frumos pictat cu prilejul lucrarilor din 1706-1707. Tampla bisericii este bogat impodobita iar sculpturile sunt poleite cu aur. Este impodobita cu icoane de mare pret, adevarat exemplu de arta brancoveneasca. Biserica are o turla mare, deasupra naosului, prezentand trei braie mediane, cel din mijloc fiind torsionat, mai gros si frumos impodobit.
Pictura in fresca lucrata la inceputul anilor 1700 este de mare valoare. Se remarca portretele din pronaos reprezentand ctitorii. Pe peretele din vest in stanga usii apar Constantin Brancoveanu si cei patru fii ai sai, deasupra usii, pe aceeasi parte Doamna Maria cu cele sapte domnite, pe peretele din sud – postelnicul Papa Brancoveanu, tatal voievodului si sotia sa jupaneasa Stanca, iar pe peretele din nord, tatal Doamnei Maria, postelnicul Neagu, cu jupaneasa Ilinca, apoi Antonie Voievod.
Manastirea detine multe obiecte valoroase si o colectie muzeala.
IRINA STOICA
Comentarii