Unul dintre cele mai grandioase obiective ale civilizatiei, Marele Zid Chinezesc, se intinde pe o distanta de circa 21.196 kilometri din estul in vestul Chinei. Se spune ca este singura constructie de pe Pamant care poare fi vazuta de pe Luna, cu toate ca acest mit a fost demontat de misiunile spatiale care au ajuns pe astrul respectiv.
Uriasa lucrare a fost ridicata in mai multe etape. Dupa cat se pare, in cea de a doua jumatate a secolului al V-lea i.Hr. se inalta fortificatii masive impotriva noma-zilor din nord. Primul imparat al Chinei care unificase micile formatiuni statale, creand un stat unic, a fost Qin Shi Huangdi (221-210 i.Hr.). Acesta, dorind sa protejeze statul nou creat, a poruncit sa fie legate intre ele fortificatiile create de predecesorii sai. El a trimis peste 300.000 de oameni, in special tarani si prizonieri de razboi, sa munceasca la zidul cu o lungime de peste 5.000 de kilometri la vremea respectiva. Constructia a inceput intr-o zona muntoasa si, neexistand argila, a fost ridicat din piatra asezata in straturi.
Sacrificiile umane au fost imense. Din orice familie cu cinci membri cel putin doi erau trimisi la zid cu forta, lucrand pe un soare arzator, ploi ingrozitoare si traind in lagare mizere. Zidul a fost mereu recladit si in timpul dinastiei Han (206 i.Hr. – 220 d.Hr.) zidul a fost prelungit spre est si spre vest atingand o lungime de peste 21.000 de kilometri. De-a lungul unui mileniu zidul sufera mari stricaciuni dar in timpul dinastiei Ming (1368-1644), Marele Zid este refacut pe o distanta de 6.400 kilometri si capitala statului este fixata la Beijing.
In constructie a fost folosit un mortar deosebit, realizat din piatra de calcar arsa, amestecata cu amidonul de orez. La finisajele interioare se utiliza un amestec de argila, nisip si piatra cioplita. Grosimea zidului era variabila intre 4 si 8 metri la coama, 10 metri la baza si, la intervale, de cateva sute de metri au fost ridicate turnuri de observare, inalte de 12 metri. Acestea erau folosite drept depozite de arme si serveau pentru transmiterea semnalelor. Codul semnalelor era foarte simplu. Se facea foc in turn si fumul anunta pericolul. Se crede ca au existat circa 15.000 astfel de turnuri care anuntau celor din capitala agresiunea.
In afara implicatiilor militare, zidul a reprezentat o protectie perfecta pentru negustorii europeni care isi puteau desfasura negotul in umbra sa.
Din secolul al XIX-lea a fost lasat in paragina si abia in 1952 a fost luat sub protectie guvernamentala fiind declarat monument istoric al Chinei. Cu toate acestea numai o mica portiune din zid a fost reabilitata si a devenit accesibila turistilor.
Dintre legendele care invaluisera aceasta uriasa constructie este cea legata de tanara Meng Jiangnu, venita sa-si viziteze sotul care muncea aici. Barbatul era mort dar tovarasii lui nu au avut curajul sa-i spuna si ea l-a cautat din turn in turn, de la un capat al zidului, pana la celalalt. Afland in cele din urma de moartea sotului, femeia a plans atat de mult incat a creat o bresa in zid. In memoria ei, in locul respectiv s-a construit un templu care exista si astazi.
In 1987 Marele Zid a fost trecut pe lista Patrimoniului UNESCO si mai aproape de zilele noastre a fost inregistrat ca una dintre „Cele 7 Noi Minuni ale Lumii”.
Exista un maraton care se desfasoara de-a lungul sau chiar pe Marele Zid. Este insa mult mai greu decat alte competitii implicand si urcarea sau coborarea a circa 3.700 de trepte.
IRINA STOICA
Comentarii