Placerea de a realiza si de a admira miniaturi de arta este veche de cel putin o mie de ani. Picturi, gravuri si sculpturi (în principal) de mici dimensiuni au fost bine primite pe la Curtile suveranilor din Europa si Asia, iar miniaturistul era un angajat permanent si onorat al majestatilor. Astazi exista o Federatie Mondiala a Miniaturistilor (WFM), ale carei asociatii îsi definesc propriile criterii de arta. În esenta, dimensiunea cea mai mare acceptata este 10 cm x 10 cm. Unii critici contemporani fac deosebirea dintre arta miniaturala si arta miniaturizarii. Astfel privind lucrurile, arta miniaturala este mult mai veche.
În toata lumea exista colectii (muzeale sau particularte) ale picturilor de mici dimensiuni care înnobilau manuscrisele persane, otomane sau ale mogulilor. În general, musulmanii au avut o mare apetenta pentru astfel de „bijuterii” care însoteau lecturile educationale si doctrinare. Evident, contactul cu occidentalii a dus la raspândirea în Europa a miniaturilor artelor vizuale. As mentiona ca exemplu „miniportretul”, care era o forma de prezentare a viitorului mire (mireasa). Minipictura era dusa de un trimis special la Curtea regala unde se afla aleasa inimii (sau a interesului politic). Apoi, la prima întâlnire, cei doi paseau în fata altarului.
În epoca moderna, arta miniaturizarii a avut o explozie uluitoare, ajungându-se la performante greu de imaginat, datorate mijloacelor sofisticate de lucru. Dar, ramânând în ambianta regala, sa amintim mai întâi celebrele „case ale papusilor”, care au fost facute mai întâi pentru odrasle nobiliare, apoi au devenit banalitate. Celebra în acest sens este casa papusilor facuta pentru regina consort Mary, în 1920, sotia regelui George V al Marii Britanii. Aceasta are aproape un metru înaltime, cinci etaje cu mobilierul minuscul exact ca în realitate, inclusiv decoratiunile peretilor si covoarele… Tot secolul XX a scos la iveala si un joc de societate special, numit „minirazboi”. Sunt reproduse la scara liliputana scene de lupta faimoase din istorie, cu ansamblul natural adecvat, soldatei (lemn sau plumb, uneori de plastic) echipati specific, armamentul greu si toate detaliile aferente. Este vorba de batalii navale, terestre sau aeriene.
Dintr-o categorie speciala fac parte figurinele, care au o apreciere extraordinara în unele medii sociale în care se poarta „vitrinele” domestice. As aminti aici ca cea mai veche figurina a lumii este „Venus din Willendorf” (facuta în calcar, acum 23 de mii de ani), de 11 centimetri înatime, un simbol al maternitatii. Astazi, renumite sunt figurinele din portelan Hummel, imaginate de calugarita franciscana Maria Innocentia din Germania (1938). Evident, în toata lumea sunt raspândite figurinele de jad sau fildes ale chinezilor, dar cele mai scumpe „chinezarii” sunt cele care imagineaza scene complicate de lupta ale dragonilor cu eroi legendari, realizate cu detalii incredibile.
Nu în ultimul rând, as vrea sa va atrag atentia asupra artistului miniaturist rus Anatoly Konenko (n. 1954), pictor si sculptor aflat si-n Guinness Book. Cartile si picturile sale (peste 200) au si sub un milimetru patrat si se admira cu lupa. Multe dintre capodoperele lui Konenko sunt tinute în „labute” de insecte, ca termen de comparatie al marimii (vezi pe Internet si un microacvariu de 10 ml, cu mormoloci!).
PAUL IOAN
Comentarii