Istoria moderna a acestui oras, capitala a Uruguayului, ar fi putut incepe in 1519, cand Fernando Magelan, intrand in amonte pe estuarul lui Rio de la Plata, a vazut aceste locuri, carora insa nu le-a acordat nici o importanta. Navigatorul nu a remarcat aici nici semne ale unei bogatii, nici oameni pe care sa-i foloseasca la munca. In 1860 insa, portughezii infiinteaza mai sus pe fluviu, fata in fata cu Buenos Aires, orasul Colonia da Sacramento. Scopul ascuns era acela de a facilita contrabanda cu vecinii spanioli. Acestia au hotarat sa puna capat fenomenului care nu-i avantaja, blocand drumul spre Atlantic. Guvernatorul din Buenos Aires a fost insarcinat sa organizeze o garnizoana in sud si, in 1726, a fost intemeiat orasul cu numele „Ciudad de Felipe y Santiago de Montevideo”.
Orasul a fost rand pe rand ocupat de spanioli, portughezi, englezi si intre 1816-1828 a fost inclus in componenta Braziliei. In 1828 a devenit capitala Uruguayului. Intre 1842-1852 orasul a fost ocupat de trupele dictatorului Juan Manuel de Rosas, iar englezii si francezii au instituit o blocada la Buenos Aires. Aceasta insa nu a putut distruge comertul infloritor din zona si, eliberandu-se, Montevideo a devenit cel mai important port de pe Rio de la Plata.
In zilele noastre orasul este nu doar un nod de comunicatii, in care Aeroportul Carrasco are un rol bine definit, ci si principalul centru financiar, industrial, politic si cultural al tarii. Spre deosebire insa de majoritatea oraselor din America de Sud, Montevideo este linistit, lipsit de agitatia latina, specifica acestui continent.
Peste tot poate fi observat contrastul intre nou si vechi, fara ca magazinele moderne sa supere micile anticariate, sau vechile bacanii si magazine de mobila. Cladirile etaleaza stiluri diverse: spaniol-colonial, italian sau art-deco. Vechile constructii nu sunt lasate sa se distruga, ci sunt permanent restaurate. Orasul vechi colonial este presarat de parcuri iar pe tarmul sudic al peninsulei Mercado del Puerto se intind plaje ingrijite, deosebit de elegante, strajuite de constructii cu apartamente de lux. Cele mai multe dintre cladirile coloniale, bine restaurate, se afla in Plaza Zabalu si Plaza de la Constitucion. Aici se inalta cateva muzee si catedrala Iglesia Matriz, construita intre 1790-1804, unde sunt inmormantate o serie de personalitati ale tarii.
In fata catedralei, o strada ingusta, presarata cu cafenele si buticuri, te conduce spre poarta orasului vechi din Plaza Independencia. Acesta este noul centru al orasului, dominat de statuia ecvestra, infatisandu-l pe Jose Artigas, eroul national (1764-1850), unul dintre conducatorii Razboiului pentru Independenta Coloniilor Spaniole din America, om politic prestigios, care din 1820 a fost nevoit sa ia calea exilului. Statuia este inconjurata de scuaruri si de cladiri clasice cum sunt cea a Guvernului sau Camera de Comert, neoclasice ca Teatrul Solis, dar si ultramoderne ca Palatul de Justitie.
Orasul se mandreste de asemenea, si cu alte constructii impunatoare cum este Universitatea, inaltata in 1849, sau palatul Cabildo, ridicat in 1804 in stil neoclasic. Emblematic pentru oras ramane insa Palacio Salvo, construit in 1928. Are 26 de etaje si este impodobit cu tot felul de turnulete si ferestre cu coloane, semanand intru catva cu un tort de nunta. In epoca in care a fost ridicat era cea mai inalta constructie din America de Sud. In incheierea acestor randuri, trebuie mentionat ca la Montevideo s-a tinut, in 1930, primul Campionat Mondial de fotbal, la care a participat si tara noastra.
IRINA STOICA
Comentarii