Aflata in nord-estul Elvetiei, localitatea Sankt Gallen este un adevarat centru de pelerinaj. Invaluit in legenda, orasul a fost intemeiat de calugarul si misionarul irlandez Gall (Sfantul Gallus). Se spune ca ratacind prin muntii de aici, in jurul anului 612, el a intalnit un urs care s-a apropiat de el cu prietenie. A interpretat acest lucru drept o invitatie de a ramane si, ajutat de acelasi urs, a ridicat o chilie de pustnic. Datorita acestei legende, ursul a devenit ulterior simbolul national al Elvetiei.
Pe locul fostei chilii, 100 de ani mai tarziu, a fost ridicata o manastire benedictina in jurul careia a aparut o mica asezare, devenita in timp un oras important nu doar pentru zona respectiva, ci si pentru intreaga tara. Capatand puterea politica si importanta religioasa, manastirea numita Sankt Gallen, dupa numele ctitorului initial, si-a construit mai multe cladiri intarite si refacute de-a lungul vremii.
Actuala biserica si biblioteca, faimoasa in intreaga lume, au fost ridicate intre 1755-1766. Biserica impresioneaza prin stucatura verde, in stil rococo, acoperind peretii albi. Foarte elaborata este pictura tavanului, care completeaza in mod fericit filigranul paravanelor pentru cor, iar tuburile de orga si confesionalul sunt din lemn aurit. Frumusetea si faima locasului sunt sporite de cea a bibliotecii, care adaposteste, pe langa alte comori culturale, circa 2000 de manuscrise medievale din timpul Ottonienilor si Carolingienilor. O mare parte dintre acestea nu au fost capatate, ci create de calugarii manastirii, existand aici o adevarata scoala in acest sens.
Biblioteca mai detine 1700 de exemplare din primele tiparituri si 100.000 de carti din epoca barocului, asezamantul devenind unul de referinta inca din Evul Mediu. Cu tot numarul urias de carti, biblioteca, asezata pe doua nivele pare un loc aerisit, nedand nici o clipa senzatia de ingramadire, de spatiu ticsit.
Constructia acesteia a fost realizata sub conducerea atenta a arhitectului Peter Thumb si a fiului sau. Biblioteca este luminata de 34 de ferestre, tavanul este decorat cu picturi infatisand istoria crestinismului si cu stucaturi elegante, galeriile sunt si ele frumos ornamentate, iar podeaua de lemn este realizata cu mult bun gust. In 1805 manastirea a fost secularizata si manuscrisele valoroase au fost depuse in dulapuri speciale, intr-o sala mascata de stalpii care sustin arcadele.
Biblioteca mai contine, ca piese de mare valoare, psaltirea Notker Labeo, din secolul al X-lea, Cantecul Nibelungilor, din secolul al XIII-lea si un dictionar latin-german din anul 770, menit sa ajute la raspandirea Evangheliei printre germanici, mai ales de catre misionarii irlandezi. De mare valoare este, de asemenea, un document din 820, care contine planurile de construire a unei manastiri. Este posibil ca acesta sa fi fost studiat de staretul Gozbert pentru ridicarea actualei manastiri Sankt Gallen. Biblioteca ofera astfel o imagine clara a lumii medievale, aruncand veritabile punti intre diferite epoci istorice.
IRINA STOICA
Comentarii