Primele palate europene au fost construite pe tarmurile Marii Egee, constructorii urmarind deopotriva confortul si siguranta locatarilor. Erau destinate conducatorilor si au marcat civilizatia minoica (din Creta) si cea miceniana care s-a dezvoltat intre anii 1400-1000 i.Hr. In Mycene, palatul era plasat in mijlocul unei fortarete ocupand o suprafata extinsa. Era construit din blocuri de piatra neslefuita, fara mortar si intreaga zidarie era atat de mare incat edificiile de acest gen erau numite "ciclopice", dupa legendarul neam al uriasilor ciclopi. Asezat strategic pe un deal, putea supraveghea atat eventualele atacuri cat si importantele drumuri comerciale.
Prima fortificatie a fost ridicata in secolul al XIV-lea si inchidea palatul si alte constructii. Zidurile aveau o grosime de 7 metri si o inaltime de 12. Impresionanta era "Poarta Leilor", intrare principala in incinta. Tipica pentru epoca, de dimensiuni cu adevarat impresionante, avea o deschidere de trei metri si era ridicata dupa moda egeeana cu doi stalpi masivi sustinand arcurile masive de deasupra. De fiecare parte exista cate un leu de piatra, sustinand cu labele din fata coloana de deasupra, dupa modelele mesopotamiene. Capetele leilor au disparut dar se vede inca bine locul in care erau plasate.
Palatul fortareata de pe cel mai inalt punct al dealului a fost construit intre c. 1325-1250 i.Hr. dupa un plan similar cu a celui din Creta. Cu toate ca a fost mult mai distrus de vreme decat cel din Knossos, arheologii, incepand cu Heinrich Schiliemann, in 1876, au executat suficiente escavari pentru a realiza imaginea complexa a acestuia. Poate cea mai importanta contributie in arhitectura palatelor din zona a fost asa-numitul megaron o camera patrata sau dreptunghiulara sustinuta de coloane si reprezentand "inima" constructiei. Uneori exista si o antecamera, cele doua incaperi devenind esentiale pentru conducatorul care locuia aici. Existau de asemenea cateva incaperi largi, numite "sali de audienta", sala tronului si alte asemenea camere destinate receptiilor.
Palatul din Mycene avea un megaron larg, una dintre cele mai largi camere din cetate, de forma dreptunghiulara, cu o latura mica de peste 9 metri si un loc central inconjurat de patru coloane ale caror ruine pot fi inca vazute. Probabil ca acestea sustineau obiecte de iluminat sau de evacuare a fumului din focurile aprinse dedesubt. Latura lunga a acestui spatiu nu avea nicio deschidere. De altfel megaronul avea o singura intrare pe peretele vestic, dinspre antecamera, care, la randul ei dadea intr-o curte interioara. Aceasta curte, oferea o splendida priveliste asupra imprejurimilor cu precadere vaile deasupra carora era construit palatul.
In partea de nord a constructiei a fost descoperita o camera mica de baie, frumos impodobita. Legendele spun ca aici a fost ucis marele rege Agamemnon dupa ce s-a intors triumfator din Razboiul Troian. Crima a fost infaptuita de sotia sa, Clitemnestra si de amantul ei Egist, care au aruncat o plasa asupra eroului, impiedicandu-l astfel sa se apere. Legenda a facut subiectul unei drame a marelui Eschil, de fapt o trilogie, "Orestia" urmarind actiunile si destinele intregii familii a eroului.
Orasul Mycene a cunoscut cea mai infloritoare perioada intre 1400-1000 i.Hr. dupa caderea Cretei, cand aici au inflorit artele si mestesugurile, creandu-se o multime de obiecte din aur si argint. A decazut in secolul al V-lea cand a fost atacat, supus si infometat de rivalii din Argos iar gloria si stralucirea sa au fost descoperite abia in secolul al XIX-lea.
IRINA STOICA
Comentarii