Panteon crestin

          Sfântul Apostol Petru
          
          Nascut in Betsaida Galileei, Sfântul Petru era fiul lui Iova si fratele Sfântului Andrei, „cel intâi chemat”. Pescar, ca toti ai lui, era casatorit si avea numele iudeu Simon.

          Sfântul Apostol Petru
          
          Nascut in Betsaida Galileei, Sfântul Petru era fiul lui Iova si fratele Sfântului Andrei, „cel intâi chemat”. Pescar, ca toti ai lui, era casatorit si avea numele iudeu Simon.
          Preotul Nicolae Barbu subliniaza in scrierile sale ca Sfântul s-a intâlnit cu Mân-tuitorul in vremea „pescuirii minunate”. Urmându-l pe Iisus, i se schimba numele in Chefa (Petru). Noul nume insemna „piatra” evidentiindu-se astfel caracterul puternic, de neinduplecat, al celui care il purta. Era cunoscut pentru firea sa onesta dar impertuoasa, in acelasi timp.
          Are privilegiul de a fi martor al Schimbarii la Fata a Mântuitorului la vindecarea fetitei mai-marelui Sinagogii in casa lui Iait si la rugaciunea de pe Muntele Maslinilor. In noaptea arestarii Mântuitorului se leapada de trei ori de El, asa cum prorocise Acesta. Dupa Inviere este repus in demnitatea sa de apostol, mai ales ca, asa cum arata Sfântul Apostol Pavel in Epistola I catre Corintieni, Domnul nostru Iisus Christos i s-a aratat lui Chefa inainte de a aparea in fata celorlalti apostoli.
          Dupa Inaltarea la Cer a Mântuitorului si Pogorârea Sfântului Duh, Sfântul incepe sa predice adevarata credinta. In urma predicii sale, 300 de suflete primesc botezul. Mergând cu Ioan la templu vindeca un olog din nastere iar sotii Anania si Safira sunt pedepsiti aspru pentru minciuna si mor subit unul dupa celalalt la cuvântul Apostolului. Umbra sa tamaduia oameni suferinzi, invie pe Tavita din Iope si mustra cu severitate pe Simon Magul, care voia sa cumpere cu bani darul lui Dumnezeu.
          Intreprinde calatorii misionare in Pont Galatia, Asia Proconsulara si Bitinia, oprindu-se la Roma. Arestat in anul 44 de Irod Agripa, scapa cu ajutorul ingerului, iar in anul 50 participa la Sinodul Apostolilor din Ierusalim. In anul 64, in urma persecutiilor lansate de imparatul Nero impotriva crestinilor, este arestat dar reuseste iarasi sa scape. Arestat din nou in 66 este condamnat la moarte prin rastignire. In semn de umilinta fata de rastignirea Mântuitorului, el cere sa sufere martiriul cu capul in jos, executia efectuându-se la 29 iunie 67 si fiind ulterior ingropat la Roma, in Vatican. A scris doua epistole sobornicesti in care sunt prezentate importante invataturi dogmatice si este praznuit de biserica noastra pe 29 iunie, impreuna cu Sfântul Apostol Pavel care a murit tot la Roma, exact la aceeasi data.