Unul dintre cele mai interesante orase ale Californiei, si ale Statelor Unite in general, este San Francisco, asezat in golful cu acelasi nume, pe falia San Andrea. Istoria sa este asemanatoare cu a multor orase de pe continentul american, dar, ceea ce il diferentiaza de celelalte este diversitatea etniilor care il populeaza si care au imprimat locurilor culturile respective.
Golful San Francisco a fost descoperit in 1595 de exploratorul portughez Sebastian Rodriguez Cermeno. Acesta a ajuns chiar in zona actualului oras, numind locul Puerto de San Francisco. Multi dintre marii exploratori ai secolului al XVI-lea au trecut prin apele golfului, fara ca sa debarce pe tarm. In 1769 expeditia spaniola condusa de Don Gaspar de Portolá a redescoperit locul unde se afla orasul si l-a revendicat in numele Spaniei.
In 1776 a fost intemeiata aici asezarea cu numele Yerba Buena, de catre misionarii franciscani din expeditia spaniola a lui Juan Bautista. In 1835 William Anthony Richardson a intemeiat si el o asezare la numai trei kilometri de prima. Intre 1821-1846 orasul a apartinut Mexicului. Statele Unite au incercat sa negocieze cu spaniolii pentru cumpararea zonei. Negocierile au esuat si in cele din urma fortele armate americane au ocupat orasul numindu-l San Francisco. Acesta era populat de mai putin de 500 de oameni: albi, negri, hawaieni si americani.
Goana dupa aur, inceputa in 1849, a populat brusc intregul tinut, 40.000 de oameni venind aici pe mare si aproximativ tot atatia de pe uscat. Descoperirea zacamintelor de argint din Nevada, in jurul anului 1859, a facut din San Francisco un oras al bancherilor, al avocatilor, al speculantilor. Multi negustori au deschis aici magazine, hoteluri si restaurante de lux, dar cutremurul din 18 aprilie 1906 a franat pentru o anume perioada ascensiunea orasului. Incendiile izbucnite cu aceasta ocazie au durat patru zile, au distrus 28.000 de cladiri si au lasat fara adapost un sfert de milion de oameni.
In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial orasul s-a dedicat industriei de razboi. Au venit sa lucreze cinci sute de mii de oameni printre care si zece mii de negri. Acestia au intrat in vechile cladiri de lemn, in stil neoclasic, de pe strada Fillmore, cladiri care fusesera ocupate de japonezii internati in lagare in 1942. In 1980, casele au fost complet restaurate si locuitorii saraci au fost obligati sa le paraseasca, mutandu-se in suburbiile din partea de est.
In contrast cu aceste suburbii, Chinatown, aflat tot in est, dar ceva mai departe, constituie, cu cei peste 30.000 de locuitori, cea mai mare comunitate chineza din afara Asiei. Strazile de aici, in special cea principala, Great Avenue, au o toponimie bilingva si sunt bogat ornamentate cu lampioane colorate. North Beach a fost candva un cartier al italienilor. Strada Lombarda, serpuitoare, ca si nenumaratele cafenele si cluburi, poarta amprenta stilului italienesc. Zona este considerata locul de nastere al miscarii beat in anii 1950. De altfel orasul este in acelasi timp simbolul si centrul spiritual al generatiei Flower Power din anii 1960.
Exista de asemenea in San Francisco o Universitate din 1855, o alta din 1899, inca una din1901, Conservator (1917), Academia de Stiinte, o celebra gradina botanica, acvariu, muzee si monumente ca Pagoda Pacii sau Turnul Pompierilor. In apropiere, de partea cealalta a golfului se afla temuta inchisoare Alcatraz, cea mai sigura institutie de acest fel, care a functionat intre 1934-1963, fiind acum transformata in muzeu.
Simbolurile orasului raman insa Podul Golden Gate si tramvaiele cu cablu. Aceste vehicule introduse in 1873, urcand pantele abrupte ale dealurilor din nord-est, isi pastreaza intreaga poezie. Desi au mai ramas numai trei linii, o excursie pe platforma lor spre centrul turistic, Fisherman’s Bech, te duce cu gandul inapoi in vremea cautatorilor de aur.
IRINA STOICA
Comentarii