Aflat in nordul Rusiei, orasul Sankt Petersburg a fost fondat de Petru cel Mare ca o fereastra spre Vest. Strazile elegante, cladirile impunatoare amintesc de Viena si Praga dar si de Amsterdam.
Nevski Prospect, cel mai cunoscut dintre bulevardele orasului, este strabatut de o multime eleganta, presarat de numeroase cafenele, dintre care cea mai cunoscuta este Wolff & Béranger, frecventata de poeti si oameni de arta. Aici supravietuieste amintirea marelui Puskin, pentru care locul respectiv era un fel de a doua casa. Neva, care strabate orasul este traversata de poduri care stralucesc in atmosfera nordica a orasului si bisericile mai multor culte isi inalta turlele spre soare.
Adevarate minuni arhitecturale, pot fi amintite in acest sens biserica luterana Sfantul Petru, cea romano-catolica Sfanta Ecaterina si catedrala ortodoxa Kazan.
Orasul se inalta intr-un loc unde odinioara era o zona mlastinoasa, vesnic inundata de numerosii afluenti ai deltei Nevei, plina de tantari. Ceea ce vedem astazi este rezultat al unui proiect ideal de planseta, care a vizat terenul respectiv ca singurul loc din vestul Rusiei cu acces la mare.
In ciuda dificultatilor create de o natura vitrega, regiunea a fost locuita din cele mai vechi timpuri. Populatiile slave s-au stabilit la capatul Golfului Finic, in regiunea Ingriei, in secolul al VIII-lea. Ocupantii suedezi de aici au fost alungati in 1240 de printul Alexandru de Novgorod. Ei au revenit insa in 1617 si au fortificat regiunea dintre Neva si Lacul Ladoga. In timpul lui Petru cel Mare a fost declansat Razboiul Nordic (1700-1721). Tarul a dat dovada unui curaj deosebit si a unei initiative strategice indraznete. In fruntea ostenilor sai, intr-o noapte, a traversat cu barcile Lacul Ladoga, a cucerit fortificatiile de la Noteburg (astazi Petrokrepost) la iesirea Nevei din lac, si apoi Neynschanz, de la varsarea raului in mare.
Fara sa piarda timpul a pus piatra de temelie a fortaretei Petropavlovsk (Petru si Pavel) la gurile Nevei, pe insula Saiatki si, in anul urmator, au inceput lucrarile pentru ridicarea Amiralitatii. Noua asezare a fost construita dupa modelul Amsterdamului, pe piloni de lemn, si era protejata de fortificatii. Muncitorii, dintre care multi si-au pierdut viata din cauza epuizarii, erau in cea mai mare parte prizonieri sau condamnati si de aceea se spune ca orasul este inaltat pe oase omenesti.
La inceput erau in zona doar case mici de lemn dar, in 1712, tarul a mutat capitala de la Moscova pe aceste locuri si a obligat atat pe boieri, cat si pe oamenii de rand sa se stabileasca aici, pe tarmul Balticii. In 1710 fusese deja ridicata prima cladire din piatra, care se pastreaza si in zilele noastre. Ea apartinuse printului Alexandru Danilovski Menscikov, primul guvernator al orasului.
Dupa incheierea Razboiului Nordic prin pacea de la Nystad au sosit in oras o multime de arhitecti vestiti din toata Europa. In secolul al XVIII-lea s-au construit cladiri minunate in stil baroc iar in secolul al XIX-lea altele in stil neoclasic. Multe dintre acestea au fost distruse in timpul celor 900 de zile ale asediului Leningradului, intre 1941-1944. Dupa razboi, prin eforturi impresionante, orasul a fost reconstituit capatand in 1960 maretia de odinioara.
Pe langa universitati, muzee si o multime de statui, Petrogradul se mandreste cu o constructie unica – Palatul de Iarna, ridicat de tarina Elisabeta, fiica lui Petru cel Mare in stil baroc italian si extins in 1764 de Ecaterina cea Mare in stil neoclasic. Impodobit cu numeroase opere de arta si folosit ca loc de retragere (Ermitaj), gazduieste astazi unul dintre cele mai mari muzee din lume, daca nu cel mai mare, cuprinzand 3.000.000 de exponate. Centrul orasului este dominat de Catedrala Sfantul Isaac a carei inaltime atinge 100 de metri. Ea poate adaposti 14.000 de credinciosi, este impodobita cu obiecte si icoane de pret, iar pentru aurirea cupolei au fost folosite peste 20 de kilograme de aur pur.
IRINA STOICA
Comentarii