În urma cu aproximativ 2.000 de ani, Muntele Vezuviu a îngropat o vasta colectie de papirusuri si suluri manuscrise în cenusa, iar cercetatorii au reusit sa descifreze doua dintre ele cu ajutorul AI si au descoperit fragmente din opera unui cunoscut filosof stoic.
Descoperirea a fost facuta în cadrul programului Vesuvius Challenge, un efort international de cercetare care vizeaza citirea digitala a sulurilor care au fost pastrate când Pompei si Herculaneum au fost îngropate de cenusa în anul 79 d.Hr.
Papirologii, care studiaza si conserva manuscrisele antice, au anuntat pe 25 iunie ca au desfacut digital portiunea supravietuitoare a unui sul, cunoscut sub numele de PHerc. 1667, dezvaluind aproximativ 1,5 metri de text grecesc continuu pe 20 de coloane. Cercetatorii au recuperat, de asemenea, peste 70 de coloane de text dintr-un al doilea sul, PHerc. 172, transmite Live Science/Agerpres.
„Timp de aproape doua milenii, multe dintre aceste texte au fost pastrate fizic, dar inaccesibile intelectual”, a declarat Brent Seales, co-fondator al Vesuvius Challenge si informatician la Universitatea din Kentucky, într-un comunicat. „Astazi – dupa ani de munca interdisciplinara care combina imagistica avansata, inteligenta artificiala, cercetarea academica si un concurs de inovatie – suntem în sfârsit capabili sa le citim.
În ultimii ani, Seales si echipa sa au folosit un sincrotron pentru a radiografia practic interiorul sulurilor si a detecta cerneala pe care o foloseau romanii antici pentru a scrie. Literele sunt apoi studiate de papirologi, care traduc textul.
O parte din PHerc. 1667 a fost deschisa fizic în anii 1980, dar straturile suprapuse au ascuns atât de mult scrisul încât sulului i s-a acordat un scor de lizibilitate zero, a declarat în comunicat Federica Nicolardi, papirolog la Universitatea din Napoli Federico II.Scrierea de mâna si textul PHerc. 1667 sugereaza ca sulul dateaza din secolul al II-lea sau al III-lea î.Hr., ceea ce îl face unul dintre cele mai vechi suluri din colectia Herculaneum. Aceasta data timpurie înseamna ca nu ar fi putut fi scris de Filodemus din Gadara, filosoful epicurean din secolul I î.Hr., ale carui scrieri au dominat biblioteca Herculaneum.
Expertii presupun ca textul se citeste mai degraba ca un tratat stoic despre etica si comportament uman si îl mentioneaza în mod specific pe Aristocreon, nepotul si elevul influentului filosof stoic Chrysipps. Foarte putine dintre scrierile lui Chrysipps au supravietuit, asa ca, daca atribuirea se mentine, ar fi o adaugare semnificativa la înregistrarile istorice ale gândirii stoice timpurii.
Într-o descoperire separata, cercetatorii au identificat un nou titlu de carte în cadrul sulului PHerc. 139. Sfârsitul sulului face referire la a opta carte a lui Filodemus, „Despre zei”. Desi se stia anterior ca exista acest tratat, noua descoperire dezvaluie ca lucrarea se întindea pe cel putin opt volume.
Expertii intentioneaza sa reexamineze alte texte din colectia Herculaneum pentru volume suplimentare care ar putea apartine aceleiasi serii. Peste 600 de suluri de la Herculaneum au ramas nedeschise.
Istoricii sunt de parere ca vila în care au fost gasite a apartinut cândva socrului lui Iulius Cezar.
NICUSOR DINCA
Comentarii