Avignonul este unul dintre cele mai captivante orase medievale din Europa, care impresioneaza prin istoria sa bogata si frumusetea debordanta, cu un peisaj urban grandios si o atmosfera efervescenta.
Situat în sudul Frantei, în departamentul Vaucluse, în Antichitate a fost capitala tribului galic al kavarilor, pastrându-se multe ruine din perioada respectiva. In Evul Mediu a apartinut Statelor Papale care îl controlau printr-un vice-legat, iar în 1797, dupa Tratatul de Pace de la Tolentino, a fost cedat Directoratului Francez.
A jucat un rol esential în urma cu sapte secole, deoarece între 1307-1377 a servit drept sediu al Bisericii Catolice, devenind centrul crestinatatii odata cu mutarea Papei aici.
In prezent, orasul înconjurat de ziduri medievale, cu un centru vechi aflat sub protectie UNESCO, este unul dintre cele mai vizitate orase din Franta. In ceea ce priveste rolul sau în evolutia Bisericii Catolice, acesta este marcat de conflictul între Filip cel Frumos, regele Frantei si Papa Bonifaciu al VI-lea care si-a aflat sfârsitul în închisoare.
Conclavul ales sub supravegherea regelui Frantei l-a desemnat apoi ca pontif pe Clement al V-lea, hotarându-se stabilirea sa la Avignon. Ulterior, sapte papi au avut resedinta la Avignon, toti fiind obedienti fata de regele Frantei. Grigore al XI-lea, muta însa resedinta papala din nou la Roma, dar succesorul sau, Urban al VI-lea, se cearta cu unii cardinali si acestia îsi aleg un nou papa, instalat la Avignon. Au fost simultan doi papi la Avignon, contemporani cu cel din Roma. Acestia au ramas cunoscuti în istorie drept „antipopi”, iar schisma ia sfârsit în 1417 la Conciliul de la Constance.
Una dintre cele mai importante atractii ale orasului o constituie „Palatul Papilor” – cea mai mare cladire gotica din lume. A fost construit între 1335 si 1352 si reprezinta cel mai important monument laic al crestinatatii din secolul al XIV-lea.
Salile, scarile, dormitoarele si capelele au fost construite la scara mare, în jurul unei curti centrale. Desi vizitatorilor le sunt deschise doar 25 de camere, din care mobilierul a disparut aproape în totalitate, acestia traiesc un sentiment al imensitatii spatiului.
Se remarca în mod deosebit Marea Sala de Audienta, Sala de Banchete si Capela Sfântului Ioan, decorata cu fresca realizata de pictorul italian Matteo Giovanetti. Marea Capela prezinta o logie în care exista Capela Indulgentei din care papa îsi binecuvânta supusii, iar în prezent ofera o splendida vedere asupra curtii mângâiate de mistral. Piata larga a Palatului Papilor este marginita pe una dintre laturi de „Micul Palat”, resedinta a episcopilor din Avignon, înainte de sosirea lui Clement al V-lea. Cladirea se distinge printr-un perete exterior crenelat si gazduieste un impresionant muzeu de arta cu lucrari ale pictorilor italieni, printre care si Sandro Botticelli.
Un alt muzeu cunoscut al orasului este Muzeul Calvet, deschis în 1810, într-un conac din secolul al XVII-lea, reunind importante colectii de pictura, sculptura si arte decorative.
Alaturi de Palatul Papilor a fost construita începând din secolul al XII-lea si remodelata în secolele al XV-lea si al XVII-lea, Catedrala Notre Dame des Doms cu o fatada romanica, un interior împodobit cu fresce impresionante si o clopotnita în vârful careia se afla o Fecioara de plumb.
Simbolul orasului ramâne însa celebrul pod Pont Saint-Bénézet (construit, conform legendei, de un pastor cu ajutorul lui Dumnezeu), care se întinde doar pâna la mijlocul Ronului, fiind avariat în urma razboaielor si a inundatiilor. Patru arcade (din cele 22 initiale) si poarta de la capatul dinspre Avignon al podului mai exista în prezent, iar capela Sfântului Nicolae se afla pe cel de-al doilea pilon al podului.
Avignon, supranumit si „Orasul Vânturilor” datorita celebrului mistral (vânt rece si uscat), este în prezent o veritabila destinatie turistica si culturala, a carui vivacitate este conferita de piatetele si pietele pline de cafenele si restaurante.
IRINA STOICA
Comentarii