Ca un dans deopotriva tandru si dezlantuit, un vârtej ametitor în care sunt prinsi doi îndragostiti, pâna la ultima celula a fiintelor lor îngemanate, agonie si extaz nebun, sub biciuirea calda a unei ploi de vara: astfel ar putea fi descrise metaforic lucrarile pictoritei Corina-Madalina Schröder.
Românca prin origini (s-a nascut la Timisoara în 1969), are de fapt la baza pregatire profesionala tehnica, apoi în contabilitate, însa calitatile native si harul primit au condus-o ca de la sine catre pictura – o pasiune din copilarie, sadita si cultivata aproape pe nestiute de mama ei, care a fost profesoara de arte plastice si pictorita.
„Am crescut în Satu Mare si din 2011 am locuit în Germania, în Bad Säckingen, de pe Rin, lânga granita cu Elvetia. În 2014, pasiunea mea pentru pictura s-a trezit din somnul ei, marturiseste Corina-Madalina Schröder.
Pictez în ulei pe pânza si am experimentat de la început mai multe tehnici, respectiv suporturi diverse pentru conturarea povestii dorite: nisip, pietre, pudra de marmura, colaje, tehnica turnarii si altele. Cu motivele mele, îi ofer privitorului arta expresiva, erotica si romantica, pentru ochi si suflet.”
Daca ar trebui sa stabilim o prioritate între cele doua „destinatii” ale mesajului artistic încastrat în fiecare dintre lucrarile acestei artiste, cu certitudine sufletul ar fi cel dintâi chemat, întrucât imaginea în sine exprima în mod natural trairile pictoritei.
Astfel, este mai mult decât evident faptul ca ea simte o atractie permanenta catre semenii cunoscuti sau necunoscuti, catre cunoasterea acestora, catre ceea ce numim socializare, împrietenire.
Nu am putea spune ca trebuie sa identificam aici o tehnica de descoperire a individualitatii umane, ci pur si simplu o prezentare comuna, ca o mâna întinsa persoanei din fata noastra pentru a ne afla mai întâi reciproc numele, ca apoi sa închegam împreuna autobiografii si întrebari, opinii si aprecieri, marturisiri si proiecte de viitor.
E ca si cum artista îsi pune sub brat un mic sevalet si o paleta de culori variate, se opreste într-un loc oarecare si urmareste din „invizibilitatea” locului sau discret iuresul uman revarsat de pretutindeni, catre pretutindeni.
De acolo, ochiul sau, mentalul sau si în cele din urma mâna „captureaza” chipuri, expresii, gesturi care – împreuna si numai împreuna – întregesc imaginea lumii cotidiene. Caractere si atitudini spontane ori poate studiate în prealabil se aduna sub cupola unui imens locas de traire si spirit.
Fiecare personaj expune automat, neostentativ, cu o bucurie ce face parte din natura lucrurilor, logica unui dinamism ce se confunda cu însasi viata pentru care am fost cu totii creati si trimisi pe pamântul din care suntem plamaditi.
Paleta coloristica utilizata de Schröder se remarca printr-o diversitate de nuante dificil de contabilizat daca observam fie si numai miscarea lor lenta, aproape ocultata, de trecere fluida din una în alta.
De asemenea, intensitatea acuta a culorilor face trimitere la o directie fovista colaterala, daca poate fi numita astfel, catre apropierea categoric hotarâta de privitor, însa nu vorbim despre fovismul intempestiv, deseori agresiv, ci despre unul blând, decent si totodata plin de viata.
Majoritatea artistilor folosesc arta lor ca modalitate de a explora propriile experiente interioare si de a le comunica altora. Arta poate fi o forma de introspectie, de autoexprimare, care le permite oamenilor sa reflecteze asupra gândurilor lor, emotiilor si experientelor într-un mod creativ si semnificativ.
Arta poate fi, de asemenea, un instrument pentru introspectie, deoarece persoanele care interactioneaza cu arta pot fi îndemnate sa reflecteze asupra propriilor gânduri si emotii ca raspuns la arta.
De exemplu, un privitor poate fi impresionat de o pictura sau sculptura si îndemnat sa reflecteze asupra propriilor experiente si emotii, arta facilitând autoexplorarea si autocunoasterea.
Obiectivul operelor Corinei-Madalina este asadar fiinta umana, cu toate sentimentele, emotiile, visele, activitatile zilnice, bucuriile si tristetile sale.
ADRIAN NICOLAE-POPESCU
Comentarii