• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 31 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
sâmbătă, 31 ianuarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Oceane de diamant

Oceane de diamant

2 iunie 2010
in Stiinta
A A

Vaste oceane de diamant lichid care valuresc sub lumina zgarcita a unei planete pe suprafata carora plutesc „aisberguri” din diamant solid. Un decor SF, desigur, dar care in opinia unor fizicieni americani ar putea chiar exista la hotarele Sistemului Solar. Mai exact, pe suprafata a doua planete gazoase: Uranus si Neptun. Ipoteza lor se sprijina pe o experienta recenta realizata intr-un laborator. Acesti pasionati de planetologie, din cadrul Institutului Tehnologic din Massachusetts, au incercat sa inteleaga cum se comporta diamantul cand e supus la conditii extreme de presiune si temperatura asemanatoare celor care guverneaza planetele uriase. Pentru asta, au supus un diamant unui fascicul laser Omega, cel mai puternic laser din lume.

Infernul din laborator

Acest aparat de 100 metri lungime e compus din 60 de fascicule care pot focaliza o energie de peste 40.000 jouli pe o suprafata mai mica de 1 milimetru in diametru. Undele de soc ale radiatiei laser provocate in diamant duc la o crestere locala a presiunii si temperaturii. Amplificand puterea impulsurilor, cercetatorii au ridicat progresiv nivelul presiunii si al temperaturii. Supuse la 1 milion de atmosfere, cristalele de diamant si-au pastrat structura perfect ordonata, cea care confera acestui mineral duritatea sa extraordinara. In momentul in care presiunea a atins 40 de milioane de bari (pe Terra, la nivelul marii este de 1 bar) intr-o miliardime de secunda diamantul s-a topit!

Nici o faza lichida a acestui mineral nu a fost masurata in laborator. S-a reusit astfel topirea si nu transformarea sa in grafit. S-au supus unei enorme presiuni, mentinand structura cristalina a mineralului pana in momentul in care acesta s-a lichefiat. Calculele termodinamice au indicat faptul ca in momentul in care presiunea ajunge la aproximativ 11 milioane de atmosfere in conditii de temperatura de ordinul a 50.000ºC, se formeaza din ce in ce mai multe bucati de diamante solide. Acestea plutesc la suprafata lichida precum aisbergurile pe mare. Cele doua fenomene au inflamat imaginatia cercetatorilor.

De cativa ani incearca sa reproduca cu ajutorul laserului Omega conditiile dantesti care guverneaza planetele uriase ale Sistemului Solar – Jupiter, Saturn, Uranus sau Neptun. De asta data, conditiile reproduse erau cele de pe Uranus si Neptun care au o chimie mai complexa decat cea a planetelor Jupiter si Saturn. Analiza spectrului lor a demonstrat faptul ca sunt compuse 80% din gheata de apa, amoniac si metan. Dar presiunea care se afla in inima acestor giganti, e atat de mare incat poate disocia moleculele de metan si carbon care iau rapid forma stabila a diamantului.

Ploi de pietre pretioase

Ideea diamantelor uraniene sau neptuniene nu e noua. In 1981, fizicianul american Marvin Ross, a facut publice analize ce indicau faptul ca exista zacaminte fabuloase de diamant in centrul acestor planete, estimandu-se la 10% procentul de carbon pur in masa lor. In strafundurile lor, acest carbon s-ar transforma in diamant. O ipoteza confirmata in 1966 de simularile numerice realizate de diverse echipe de cercetatori americani si italieni.

In 1999, doi cercetatori americani de la Universitatea Berkeley din California, au incercat sa demonstreze ca un bizar fenomen meteorologic s-ar fi produs in atmosfera densa care ascunde uriasele planete albastre. Supunand un esantion de metan la presiuni de cateva sute de mii de atmosfere si la o temperatura de aproximativ 3000ºC, au reusit sa produca prafuri de diamant si picaturi de hidrocarburi. Asta inseamna in opinia lor, ca in atmosfera bogata in metan a planetelor Uranus si Neptun, ar trebui sa cada in mod regulat ploi de pietre pretioase.

Comori fabuloase si atat de inaccesibile

Sonda spatiala Voyager 2 a avut nevoie de 9 ani pentru a se apropia de Uranus, fara sa poata ajunge la comoara lui Aladin. Si asta pentru ca planeta e constituita esentialmente dintr-o atmosfera densa de hidrogen si heliu in care daca ar fi patruns, ar fi fost supusa unor presiuni si temperaturi de milioane de ori mai mari decat cele pe care le cunoastem. Daca un robot construit din materiale speciale care sa reziste la aceste conditii extreme ar patrunde in acest infern ar putea descoperi faimoasele mari peste care se inalta munti de diamant asezati pe un nucleu de silicati de fier, la fel de masiv precum cel al Terrei.

Vibratia planetelor

Speranta cercetatorilor nu vizeaza ipoteza unei explorari robotice pe aceste planete. E mult prea fantezista. Ceea ce si-au propus e sa observe oscilatiile acestora, combinate cu cele ale campului lor gravitational. Asemenea instrumentelor muzicale, planetele vibreaza. Si Pamantul vibreaza multa vreme dupa producerea unui seism, oscilatiile furnizand informatii pretioase legate in special de densitatea materialelor traversate de unde.

Seismologii au masurat astfel sute de frecvente de oscilatii pe Pamant, inclusiv cele armonice care furnizeaza acelasi tip de informatii ca cele pe care le obtine un muzician ascultand sunetele unei orchestre, acesta putand distinge toate instrumentele orchestrei. Seismologul apeleaza la o analiza informatica in locul urechii exersate a muzicianului. In urma cu 20 de ani, astronomii au aplicat aceasta metoda in cazul Soarelui si astfel au putut explora straturile sale interne.

Masurand oscilatiile planetelor uriase, analizand undele acustice care traverseaza atmosfera, cercetatorii urmaresc indiciile existentei in interiorul planetei a unui strat traversat de unde acustice de inalta frecventa. Un „cantec” care sa-i indrume pe urmele unei comori fabuloase.

DORIN MARAN

ShareTweet
Articolul precedent

Bantuiti de stafiile trecutului

Urmatorul Articol

Vulcanul sacru de pe Insula Pastelui

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

O provocare uriasa, microrobotii

26 ianuarie 2026

Cercetatorii au dezvoltat roboti microscopici, alimentati cu lumina, care pot gândi, înota...

Spectacolul cunoasterii

Incalzirea globala poate declansa o noua era glaciara

19 ianuarie 2026

Un studiu publicat de cercetatori de la Universitatea California – Riverside sugereaza...

Spectacolul cunoasterii

Oaza vibranta

13 ianuarie 2026

Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua...

Spectacolul cunoasterii

Un an al premierelor

28 decembrie 2025

Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele...

Spectacolul cunoasterii

NASA a identificat „steaua de la Betleem”?

22 decembrie 2025

De mii de ani, misterioasa „stea de la Betleem” îi fascineaza pe...

Spectacolul cunoasterii

Furnicile se sacrifica pentru a-si salva colonia

15 decembrie 2025

O echipa de cercetatori de la Institutul de Stiinta si Tehnologie din...

Urmatorul Articol

Vulcanul sacru de pe Insula Pastelui

Parisul

10 iunie 1190 - Moartea lui Frederic Barbarossa

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

22 ianuarie 613 – Încoronarea împaratului bizantin Heraclius Constantin

26 ianuarie 2026

La începutul secolului al VII-lea, Imperiul Bizantin trecea printr-o criza profunda. Împaratul...

Citeste mai departe
Blitz

Umorul care a facut istorie

26 ianuarie 2026

Comedia a fost dintotdeauna unul dintre cele mai universale genuri cinematografice, capabil...

Citeste mai departe
Blitz

Expozitie dedicata Unirii Principatelor Române

26 ianuarie 2026

Muzeul National Cotroceni (Bd Geniului nr.1 Bucuresti) va fi deschis pentru public...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

În caz de hipotermie si degeraturi…

26 ianuarie 2026

A venit gerul? Specialistii recomanda oamenilor ca în zilele cu temperaturi foarte...

Citeste mai departe
Femina Club

Masti „miraculoase”

26 ianuarie 2026

Continuam seria mastilor „miraculoase” de saptamâna trecuta cu alte sugestii capabile sa...

Citeste mai departe
Femina Club

Sos de lamâie cu unt

26 ianuarie 2026

30 g unt (82% grasime), 30 g faina, sare, 360 ml lapte...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.