De multe ori neglijat si lasat sa isi faca de cap, in ideea ca "va trece" de la sine, furunculul poate deveni o problema majora de sanatate, cu urmari deloc placute. Vorbim despre o colectare de lichid purulent sub piele (a nu se confunda cu cosul), cauzata de infectarea asa-numitului complex pilo-sebaceu, care implica deci firul de par si glandele sebacee asociate lui. Odata afectat un anumit loc de pe corp, acesta se umfla, se inroseste si devine foarte dureros. Bacteriile responsabile de intregul proces infectios sunt cele care participa si la formarea ulterioara a abcesului (punga cu puroi).
Sugestii si avertismente
Majoritatea furunculelor sunt cauzate de infectia cu stafilococ, insa exista si o serie de cauze ce favorizeaza aparitia unei astfel de infectii, cum ar fi igiena defectuoasa, expunerea tegumentului la chimicale dure care irita profund zonele de contact, iritatii fizice, mecanice. De asemenea, pacientii cu afectiuni cronice precum diabetul zaharat, statusul imun compromis (imunodeprimatii), avitaminoze, malnutritie, alcoolism sunt mai susceptibili sa dezvolte furuncule. Localizarile predilecte ale furunculelor sunt zonele cu par supuse unui stres mecanic (prin frecare) ridicat: fata, gatul, zona axilara, pieptul, zona inghinala, zona fesiera. Tratamentul la domiciliu are rezultate favorabile daca urmareste anumite principii terapeutice si daca se desfasoara conform indicatiilor specialistilor.
Astfel, pacientii sunt sfatuiti: – sa nu scarpine si sa nu intepe furunculul: acest fel de agresiuni nu fac decat sa impinga puroiul adanc in piele; – sa curete frecvent zona, preferabil de doua ori pe zi cu apa si sapun antibacterian, dupa care sa usuce locul respectiv; – sa aplice comprese calde pe furuncul: se recomanda mentinerea lor timp de 20-30 de minute, cu repetarea aplicarii de trei-patru ori pe zi. O astfel de masura trebuie aplicata de indata ce furunculul incepe sa se dezvolte. Caldura si umezeala locala pot favoriza fistulizarea (se rupe "caciulita", adica varful alb-galbui) si drenarea puroiului, dar vindecarea in sine va dura 5-7 zile; – sa continue sa aplice astfel de comprese, chiar si dupa ce furunculul fistulizeaza (perioada recomandata este de 3 zile). Rana se poate acoperi cu un bandaj, astfel incat lichidul de drenaj sa nu se extinda asupra tegumentelor inconjuratoare. Bandajul trebuie schimbat zilnic, altfel va infecta si mai mult, si mai extins rana.
Chirurgia si profilaxia
In cazul furunculelor, tratamentul de specialitate este unul chirurgical. Medicul dermatolog va realiza, sub anestezie locala, o incizie cu bisturiul, prin care va drena materialul purulent. De asemenea, se vor curata si tesuturile din jur, pana se ajunge la tesut sanatos. Apoi se aplica un pansament cu solutii antiseptice. In cazul in care medicul prescrie pacientului un antibiotic, acesta este sfatuit sa il ia conform recomandarilor, in dozele si la intervalele orare precizate. Antibioticele trebuie luate minimum 7 zile, chiar daca starea de sanatate se amelioreaza pe parcurs si simptomele dispar.
Persoanele afectate sunt sfatuite sa apeleze la medicul dermatolog in urmatoarele situatii: – daca furunculul este localizat pe fata, pe traseul coloanei vertebrale sau perianal; – daca furunculul isi mareste rapid dimensiunile si mai ales daca ajunge cam cat o minge de ping-pong; – daca exista si alte colectii sau noduli durerosi langa furuncul; l daca durerea devine insuportabila; – daca apare febra sau frison; – daca zona tegumentara din jurul furunculului este excesiv de eritematoasa sau dezvolta striuri rosiatice; – daca exista o patologie de fond de tipul diabetului zaharat; l daca simptomele nu se amelioreaza in 5-7 zile de tratament la domiciliu corect realizat.
Daca pacientul se confrunta cu furuncule ce tind sa apara in aproximativ aceeasi zona a tegumentului, specialistii recomanda ca locul respectiv sa fie curatat foarte bine cu apa si sapun antibacterian in fiecare zi, dupa care zona trebuie uscata bine. Purtarea unor haine stramte pe zona respectiva este contraindicata.
In cazul in care exista multiple furuncule, medicul poate prescrie pacientilor o crema sau un alt tip de unguent ce se aplica in nari, in vederea eliminarii unor bacterii ce se dezvolta pe mucoasa nazala si care, de aici, pot coloniza tegumentul, declansand infectii locale.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii