In neolitic, stramosii nostri au bulversat raporturile cu mediul inconjurator. L-au explorat pentru a-i smulge noi resurse pe care au invatat sa le prelucreze. Odata cu noile indeletniciri, s-a schimbat si modul lor de a gandi, de a percepe lumea ceea ce a insemnat pentru ei un fel de a doua nastere. Revolutia neolitica marcheaza trecerea de la lumea vanatorilor si a culegatorilor, la cea a agricultorilor si a crescatorilor de animale. La inceputurile civilizatiei agrare, se schimba modurile de viata, de gandire, credintele, raporturile cu stramosii.
Agricultura a aparut in urma cu aproximativ 10.000 de ani pe teritorii vaste din Levantul mediteranean (Siria, Liban, Israel, Palestina, sudul Turciei, Irak, vestul Iranului) si independent, in ritmuri diverse, in unele zone din China, in Noua Guinee, Mexic si in zone din Anzi. Factorii favorizanti ai aparitiei agriculturii au dat nastere la ipoteze. De pilda, a fost invocata schimbarea climei in urma cu 14.000 de ani, dupa ultimul episod glaciar. Densitatea demografica a crescut, odata cu nevoia din ce in ce mai mare de alimente. Natura trebuia ajutata. In aceasta noua situatie, gandirea oamenilor se emancipeaza, devine inventiva in domeniul tehnicilor agricole si al domesticirii unor animale.
In stare salbatica, recoltarea unor cereale, era dificila. In cazul graului, de pilda, odata copt, dupa ce se taiau tijele, semintele se desprindeau, strangerea lor de pe sol devenind problematica. In timp, oamenii au invatat sa selectioneze speciile adecvate. Un proces in care identificarea speciilor adecvate de grau si orz a durat 1000 de ani.
In Orientul Apropiat au fost descoperite primele seminte de "grau ideal", denumire agreata de specialistii care au studiat acest proces. Selectia speciilor include, treptat, de-a lungul a catorva secole, o paleta din ce in ce mai larga ce cuprinde, in afara de grau si orz, si leguminoase: mazare, linte, diverse plante cu boabe. Agricultorii si-au dat seama si de faptul ca pamantul trebuie fertilizat si au ales calea cea mai buna: utilizarea balegarului.
Primele animale domesticite au fost muflonul oriental, capra, porcul mistret, bourul. Laptele era deosebit de pretuit, o dovada constituind-o faptul ca animalele producatoare de lapte erau taiate dupa ce productia acestuia devenea foarte scazuta.
O alta inovatie o constituie casele, construite aproape una de alta. Asa au luat nastere satele. Incepand cu mileniul al VIII-lea, unele dintre ele se intindeau pe cateva hectare. Primele case din Europa au avut o forma circulara, cu un diametru de 6-7 metri, cu timpul devenind dreptunghiulare sau cvasi-trapezoidale, cu lungimi de peste 10 metri.
Spiritul organizatoric la nivel social si administrativ incepe sa prinda radacini. Cerealele sunt stocate si impartite in mod egal. Inca nu apar contraste materiale in randul populatiei. Primele semne de inegalitate materiala si sociala se contureaza in urma cu 6600 de ani cand in unele zone atlantice incep sa fie construite monumente megalitice asociate celor cu instariti, cu rang inalt.
DORIN MARAN
Comentarii