De fiecare data ideea unui sfarsit al lumii a fost legata de asteroizi. Corpuri ceresti care lovesc Pamantul si care ar putea aduce sfarsitul civilizatiei si iadul. Asa se zice ca ar fi disparut dinozaurii acum 160 milioane de ani. Despre oamenii de atunci nu se stie nimic. Si cu toate acestea, asteroizii ne viziteaza, cum s-a intamplat recent in Rusia, chiar daca asta nu este sfarsitul lumii, si vor continua sa ne viziteze. De curand agentiile de stiri anuntau ca un meteorit va trece prin apropierea Pamantului, dar pericole pentru un impact devastator nu existau. Asteroidul, cu un numar de inventar, avea un diametru cam cat o jumatate de teren de fotbal si trecea cam pe la 27000 km de noi, pe undeva pe sub orbita satelitilor nostri artificiali.
Mai puternica decat bomba de la Hirosima
Amenintarea adevarata a venit in aceeasi zi, fara a fi anuntata de vreo agentie de stiri: un meteorit razlet, necunoscut si nerepertoriat, s-a prabusit intr-o localitate din Rusia, provocand daune serioase, aproape 3.000 cladiri avariate, peste 1.500 de raniti, si un crater de vreo 5 metri pe suprafata inghetata a unui lac din apropiere. A existat si un beneficiar al acestei intamplari terifiante, care a ingrozit locuitorii orasului: grupul de cercetatori care a trecut la recuperarea fragmentelor din meteoritul cu pricina si la studierea atenta a lor.
Importanta acestor fragmente este imensa, avand in vedere ca vin din Univers, si ca pot descifra cateva mistere legate de el si de istoria Pamantului. Dupa estimarile expertilor, asteroidul din Rusia a avut un diametru de aproximativ 17 metri si a cantarit initial peste 10.000 de tone. Iar energia degajata in urma exploziei a fost echivalata la 500 de kilotone, adica de aproximativ 30 de ori mai mare decat cea degajata de bomba atomica de la Hirosima. Una peste alta, acest meteorit al carui impact nu a fost anticipat nici de NASA, nici de alta agentie spatiala si nici macar de astronomii amatori, a fost cel mai mare cazut pe Pamant din 1908, atunci cand la Tunguska, in Siberia, a cazut un meteorit cam de trei ori mai mare.
Deviati sau bombardati?
In principiu, suntem sub vremuri si nu deasupra lor. In fata vitregiilor naturii nu putem sta iar departe de marile cataclisme de care nu ne putem apara. De mai multa vreme, exista scenarii pentru o aparare in fata pericolelor catastrofale pe care le-ar putea implica impactul cu Terra al unui asteroid de talie mare. Unele din acestea au fost mediatizate si in unele filme facute la Hollywood. Ar fi vorba, in primul rand de detonarea unei bombe atomice pe un asteroid care ne-ar ameninta siguranta.
O alta idee ar fi un laser orbital care sa distruga asteroidul, dupa modelul scutului antiracheta imaginat de Pentagon cu mai multe decenii in urma. Philip Lubin si Gary Hughes, de la doua universitati din California, SUA, sunt convinsi de eficienta unui sistem care poate directiona o cantitate mare de energie spre un asemenea asteroid amenintator. Cei doi cercetatori cred ca laserul lor ar putea distruge asteroizi chiar si de cinci ori mai mari decat cel de 45 de metri care tocmai a trecut pe langa noi saptamana trecuta. Modelul de laser DE-STAR 4, mai mare de 100 de ori decat Statia Spatiala Internationala, ar putea sa trimita spre asteroid o energie de 1,4 megatone in fiecare zi, iar modelul DE-STAR 6 ar avea posibilitatea de a propulsa o naveta spatiala de 10 tone cu o viteza apropiata de viteza luminii, facand posibile calatoriile interstelare (?!?). E drept ca sunt si unele companii care vad lucrurile in culori mai roz, mai pacifiste si mai profitabile.
Deep Space Industries si Planetary Resources, de pilda, ar vrea sa exploateze asteroizii pentru resursele lor bogate. Din aceasta perspectiva, devierea cursului lor ar fi preferabila, caci asteroizii ar putea fi interceptati ulterior pentru a fi exploatati de omenire. Cum s-ar realiza asa ceva, si prin ce tehnologie, iata doua intrebari stanjenitoare, dar foarte bune pentru scriitorii de povestiri S.F.
Rani istorice
Istoria Pamantului are destule rani provocate de asteroizi care, dintr-un motiv sau altul si-au intrerupt calatoria siderala in mod dramatic. In nordul Canadei sunt doua cratere pe care le-ar fi lasat doi asteroizi de 25 si 35 kilometri in diametru (?). Craterul Barringer din Arizona s-a nascut in urma cu 50.000 de ani, cand un asteroid cu continut mare de metale s-a prabusit provocand o explozie de 10 megatone. Lacul Lonar s-a format in craterul cu acelasi nume din Maharashtra, India, unde, cel mai probabil in pleistocen, a cazut un meteorit. Craterul in care acum este Lacul Bosumtwi s-a format in urma cu circa un milion de ani, cand un asteroid de 11 kilometri s-a prabusit in Ghana.
Mai aproape de noi, in iulie 2010, o partida de crichet din Marea Britanie a fost intrerupta pentru ca un meteorit de mici dimensiuni, dar vechi de 4,5 miliarde de ani, a cazut pe stadion si a lovit un jucator care, culmea, a scapat cu viata. Daca ce s-a intamplat in Rusia poate fi numit cel mai puternic impact din acest secol, cel mai infricosator pentru oameni a avut loc in 1490. Atunci, un asteroid s-a dezintegrat in atmosfera, in sute de meteoriti. Nu se stie cu exactitate cati oameni au murit in Chiling-Yang, China, insa se pare ca a fost vorba despre peste 10.000 de victime. Dar oricare ar fi temerile sau fi proiectele fanteziste, intrebarea care persista nu este daca un asteroid va mai lovi Pamantul, ci cand.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii