Dominata de Acropole, Atena „arhaica”, cea dintre secolele al V-lea i.Hr. si inceputul secolului al V-lea d.Hr., se intindea pe o suprafata de aproximativ 2700 km2. Spre deosebire de alte orase-cetate din lumea greaca, avea o configuratie haotica, cu strazi inguste, intortocheate. A fost cel mai populat oras din Grecia, numarul locuitorilor fiind estimat in acea perioada la 300.000-400.000 de locuitori. Incepand cu secolul al V-lea d.Hr., a devenit o metropola impunatoare.
Distrusa in mare parte in urma unui incendiu devastator in anul 480 i.Hr., provocat de inamicii persi, Atena a renascut din propria cenusa asemenea miticei pasari Phoenix. Cele mai impunatoare constructii civile erau fortificatiile inalte si groase construite din caramizi crude asezate pe fundatii din pietre care inconjurau orasul si strajuiau drumul care ducea spre portul Pireu, aflat la 7 kilometri distanta. Incinta orasului era dominata de Acropole, o colina cu monumente uriase, impresionante: temple destinate cultului pentru oras, faimosul Parthenon dedicat zeitei Athena, Propyleele, Erechteionul, somptuoasele statui – ex-voto – oferite zeilor.
In cea mai mare parte a orasului exista o retea de strazi stramte si sinuoase, in contrast cu cele din Milet sau Olynth cu o urbanistica sistematizata, cu strazi principale, intretaiate de numeroase altele mai stramte care duceau spre cartiere. Fiecare casa din cartiere se intindea pe o suprafata de aproximativ 40 de metri (spatiu locuibil). Erau construite din caramizi crude cladite pe o fundatie din pietre legate cu mortar. Extrem de vulnerabile la un soc puternic. Camerele erau mici si sumar mobilate. Locatarii beneficiau insa de un spatiu suplimentar: o curte interioara strajuita de ziduri si o galerie de coloane in care era instalat un cuptor din pamant ars pentru gatit si un altar utilizat de proprietar pentru invocarea zeilor. In cartiere in care casele semanau una cu alta locuiau bogati si saraci, straini si… sclavi!
Acropole dadea insa o maretie neasemuita orasului. Si nu in ultimul rand, vasta Agora, unde s-a desfasurat adevarata viata politica, religioasa si comerciala, piata care se umplea odata cu revarsatul zorilor de multimi de oameni, barbati cu precadere. Aici se inalta templul lui Hephaistos si altarul celor 12 zei si se aflau institutiile politice si judiciare. Agora era totodata un loc in care se faceau tranzactii, se comercializau diverse produse la umbra marilor platani.
Din secolul al V-lea, se extinde constructia de case cu spatii largi, confortabile si de vile somptuoase pe care si le permiteau, fireste, cei mai bogati greci, construite in Atena si in imprejurimi. In zona Porticului lui Attalos, unul dintre cele mai impresionante ale Agorei, se afla Muzeul Agora care dispune de exponate ce reflecta rolul acestei piete antice in care pulsa viata publica a orasului. Printre exponate se remarca o clepsidra dintr-o sala de judecata, bucati de ceramica inscriptionate folosite pentru a vota eliminarea unor politicieni precum Themistocles si Aristide, buletine de vot, monede, cantare pentru masurarea diferitelor produse, amfore…
Si viata privata a cetatenilor atenieni este evocata de o serie de obiecte descoperite in morminte si in ruinele caselor, jucarii realizate din teracota ce infatiseaza animale, bijuterii, nenumarate obiecte de uz casnic, majoritatea fiind vase de ceramica, o colectie de lampi din teracota, obiecte din fildes, sticla si bronz. Sunt prezente si statui si elemente arhitecturale, printre care figureaza capul de bronz si statuia de marmura a zeitei Nike, inaripata, cea a unei nereide, a lui Apollo Patroos etc.
DORIN MARAN
Comentarii