Magnolia a implinit 100 de milioane de ani!      Africa, în urma cu un mil

          1. Magnolia a implinit 100 de milioane de ani!
          
          PAUL IOAN
          
           Când au aparut plantele cu flori? Raspunsul dat de paleo-botanisti are o marja de eroare de câteva zeci de milioane de ani; ei spun ca aproximativ acum 380 de milioane de ani s-ar fi ivit in peisajul erei primare, mai precis in perioada numita Devonian, cea mai primitiva forma de plante fara flori, apoi, peste inca 10-15 milioane de ani, au aparut si cele cu flori (angiospermele).

          1. Magnolia a implinit 100 de milioane de ani!
          
          PAUL IOAN
          
           Când au aparut plantele cu flori? Raspunsul dat de paleo-botanisti are o marja de eroare de câteva zeci de milioane de ani; ei spun ca aproximativ acum 380 de milioane de ani s-ar fi ivit in peisajul erei primare, mai precis in perioada numita Devonian, cea mai primitiva forma de plante fara flori, apoi, peste inca 10-15 milioane de ani, au aparut si cele cu flori (angiospermele). Apoi lucrurile au evoluat ca si cum pentru incântarea ochiului omului s-au petrecut toate imbunatatirile morfologice si cromatice ale florilor. Cu toate acestea, exista o planta care nu si-a modificat prea mult „garderoba”. Magnolia de astazi (Magnolia grandiflora) nu difera esential fata de cea de acum… 90-100 de milioane de ani. Aceasta superba doamna a gradinilor imperiale chinezesti si-a facut aparitia pe scena ecosistemelor asiatice in Cretacic, fiind contemporana cu una din ultimele generatii de dinozauri. Si acum, ca si atunci, ea are numeroase petale nesudate, aranjate gratios in forma de elice. Mireasma ei este suava, iar arborele are o tinutL zvelta. Se pare ca si-a facut intrarea in lumea florilor simultan in Asia si in America de Sud (de fapt in teritoriile pe care azi le numim astfel, caci in Cretacic s-a produs acea dezmembrare a continentelor initiale si formarea celor pe care le cunoastem astazi).
           Cercetatorii cred ca primii arbori de magnolia erau mult mai inalti si mai stufosi decât cei pe care-i admiram acum. Ipoteza este plauzibila, caci si insectele polenizatoare aveau dimensiuni apreciabile (o libelula a Cretacicului putea atinge si 40 de centimetri). In final, vom aminti faptul ca de la numele botanistului francez Pierre Magnol (1638-1715) provine numele acestei inconfundabile flori. Magnol a fost primul care a avut ideea de a clasifica plantele pe familii.
          
          2. Africa, în urma cu un milion de ani
          
          DORIN MARAN
          
           În ultimii 60 de ani, arheologii au efectuat cercetari în siturile stravechi ale Africii de Vest, în speranta unor descoperiri care sa reflecte evolutia populatiilor din aceasta parte a lumii. O descoperire de ultima ora din Unjugu (Mali), o asezare aflata pe platoul Dogon, a bulversat pur si simplu opiniile specialistilor legate de vechimea acestor populatii despre care se credea ca nu depaseste 200 de mii de ani.
           Cercetarile atesta faptul ca în aceste locuri existau comunitati vechi de un milion de ani. Membri ai Misiunii arheologice si etnologice din Elvetia au avut surpriza sa descopere în februarie 2001 vestigiile unui numar de 10 situri asezate de-a lungul unui afluent al Nigerului pe platoul Dogon, în Ujugu, într-o depresiune scaldata de ape, care a atras dintotdeauna populatiile din împrejurimi. În acest loc au fost aduse de aluviuni, de-a lungul sutelor de mii de ani, o serie de obiecte preistorice, amestecate cu trunchiuri de copac, carbuni, frunze etc., care au atins în unele locuri o grosime de 18 metri. În amalgamul aluvionar, au fost descoperite, cu predilectie, obiecte de ceramica. Cele mai vechi obiecte de acest gen descoperite vreodata în Africa dateaza din anul 4000 î.Ch. în Nigeria si în anul 6000 î.Ch. în Tanzania si Kenya. Cele descoperite în depresiunea Yame dateaza din anii 8500-9500 î.Ch. si au fost confectionate de populatiile din neolitic. Acest tezaur ceramic este totodata unul dintre cele mai vechi din lume. Cum a fost posibil ca un asemenea focar cultural sa se dezvolte în Africa de Vest? Valea Yame n-a constituit doar un rezervor de apa permanent, extrem de important pentru populatiile din împrejurimi, ci si un loc de întâlnire al populatiilor migratoare venite din Africa septentrionala si al celor provenite din regiunile subsahariene, populatii care au parcurs mii de kilometri pentru a gasi apa si care au lasat în urma lor obiecte de ceramica, sageti, pietre de ascutit etc.
           Marturii ale unor civilizatii stravechi care s-au dezvoltat spre mijlocul mileniului III î. Ch., când populatiile neolitice originare din zonele sahariene vor coloniza tara Dogon.