Nu e nefondata ideea ca omul, odata cu aparitia sa, a distrus natura iremediabil, alterand incet, dar sigur, pana in zilele noastre, armonia lucrurilor. De aceea unii oameni de stiinta se intreaba cum ar fi aratat planeta noastra in lipsa oamenilor.
Amprenta umanitatii poate fi vazuta astazi pe intreaga planeta, de la piramide si alte monumente antice din trecutul nostru pana la zgarie-nori falnici care impanzesc metropolele moderne si industria distrugatoare de mediu si poluanta. Activitatea umana inseamna, de asemenea, campuri intinse de agricultura si exploatari imense de zacaminte, deforestari si drumuri care leaga totul.
Si atunci, cum ar fi aratat Pamantul fara toate acestea? Ideea acestui exercitiu de imaginatie este ca, in lipsa oamenilor sapiens, lumea ar fi fost o planeta a gigantilor.
Nu extraterestri giganti, veniti sa distruga civilizatia, ca in filmele hollywoodiene, ci a animalelor uriase. Cum ar fi dinozaurii sau glyptodonii, o creatura uriasa disparuta in ultima era glaciara.
Unii oameni de stiinta vorbesc despre o imagine a unei salbaticii curate si a unei abundente de specii. „Cred ca ar fi fost un loc mult mai vegetat, cu o multitudine de animale, de dimensiuni mari raspandite pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii”, este de parere Trevor Worthy, paleontolog si profesor asociat la Universitatea Flinders din Australia, citat de LiveScience.
O lume fara oameni moderni ar fi putut insemna, de asemenea, ca rudele noastre umane disparute, cum ar fi oamenii de Neanderthal, ar mai fi inca prezenti. Si ei, fara indoiala, ar fi schimbat peisajul.
Oamenii sapiens si urmasii lor au modelat lumea in detrimentul multor specii, de la pasarea dodo (Raphus cucullatus) pana la tigrul tasmanian (Thylacinus cynocephalus), specii care au disparut din cauza vanarii excesive si a distrugerii iremediabile a habitatului natural. Rata de extinctie pe Pamant astazi este de peste 100 de ori mai mare decat daca n-ar fi existat oamenii, asta dupa cele mai conservatoare estimari, si nu a fost mai mare decat extinctia din Cretacic-Paleogen (K-Pg), care a distrus aproximativ 80 la suta dintre speciile de animale, inclusiv dinozaurii nonaviani, acum 66 de milioane de ani, noteaza LiveScience.
Cu alte cuvinte, oamenii lovesc aceasta planeta mai rau decat un asteroid apocaliptic, iar praful inca se depune pe masura ce fauna salbatica continua sa se imputineze. „Strabunicul meu a putut observa stoluri de mii de perusi in peisajele naturale, bunicul meu a vazut stoluri de sute, tatal meu a vazut cativa iar eu pot spune ca sunt norocos daca mai pot vedea doi in paduri”, spunea Worthy. Declinul naturii infaptuit de oameni indica faptul ca Pamantul ar fi fost un loc mult mai salbatic fara noi, cu unii giganti disparuti, cum ar fi pasarile moa.
Acest grup de pasari asemanatoare strutilor, dintre care unele exemplare aveau pana la 3,6 metri inaltime, a evoluat in Noua Zeelanda de-a lungul a milioane de ani.
In 200 de ani de la sosirea oamenilor pe pamanturile acestor pasari, in urma cu 750 de ani, toate cele noua specii de moa au disparut, impreuna cu cel putin alte 25 de specii de vertebrate, inclusiv vulturii Haast (Hieraaetus moorei) care vanau moasul, potrivit lui Worthy. Moasul gigant si vulturii Haast sunt exemple recente de animale uriase ale caror disparitii sunt definitiv legate de activitatile umane, cum ar fi vanatoarea si introducerea speciilor invazive in noi habitate. Sunt, de asemenea, indicatori ai felului in care ar fi putut arata.
Pamantul Serengeti
Sören Faurby, lector superior in zoologie la Universitatea din Göteborg, Suedia, considera ca oamenii au jucat un rol-cheie in disparitia multor mamifere mari, cu mii de ani in urma. El a coordonat un studiu in revista Diversity and Distributions, care sugera ca, fara oameni, Pamantul ar semana in mare masura cu Serengeti modern, un ecosistem african plin de viata.
In acest scenariu, animale disparute, similare cu cele gasite astazi in Serengeti, inclusiv elefanti, rinoceri si lei, ar trai in toata Europa. De exemplu, in loc de lei africani (Panthera leo), ar mai exista lei de pestera (Panthera spelaea), o specie putin mai mare care a trait in Europa pana acum aproximativ 12.000 de ani. Intre timp, Americile ar gazdui rudele de elefanti si ursi masivi, impreuna cu specii unice, cum ar fi rudele armadillo, de marimea unei masini, numite Glyptodon, si lenesi giganti de pamant, potrivit lui Faurby.
„Intr-o lume fara oameni, ar exista o diversitate mult mai mare de mamifere mari, iar daca observi o diversitate mai mare de mamifere mari, ai tendinta de a vedea un habitat mult mai deschis”, declara Faurby pentru LiveScience. Elefantii si alte animale mari sunt destul de hotarati atunci cand gasesc hrana si nu suporta obstacole inutile. „Daca esti suficient de mare, atunci ti-ar putea fi mai usor sa dobori un copac si sa mananci frunzele proaspete deasupra”, a spus Faurby. Dar, de asemenea, „daca exista o multime de mamifere mari, apare mai putina vegetatie impadurita”, a adaugat el.
Elefantul paros din camera
Animale mari, cum ar fi elefantii, sunt cunoscuti ca megafauna. In timpul ultimei ere glaciare a Pleistocenului, (cu 2,6 milioane pana la 11.700 de ani in urma), lumea era bogata in megafauna, dar majoritatea s-a stins odata cu sfarsitul erei glaciare sau in mileniile de atunci. Aproximativ 38 de genuri de animale mari au disparut in America de Nord la sfarsitul ultimei ere glaciare, potrivit unui studiu din 2020, publicat in revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Exista o intrebare interesanta: schimbarile climatice naturale sau activitatile umane distrugatoare sunt cele care au dus la declinul acestor animale uriase?
In ultimul secol, oamenii de stiinta au dezbatut pe marginea acestei intrebari, si in 2021, de pilda, un studiu publicat in revista Nature, a concluzionat ca schimbarile climatice au fost cele care au distrus in cele din urma mamutii lanosi (Mammuthus primigenius) si alte megafaune din Arctica care supravietuisera la sfarsitul Pleistocenului, deoarece clima incalzita a distrus vegetatia pe care acestia o mancau. Dar, si oamenii au vanat mamutii. Oamenii de stiinta care cred ca oamenii au fost probabil factorul-cheie in disparitia lor, precum Faurby, sustin ca mamutii au supravietuit schimbarilor climatice inainte de aparitia oamenilor si probabil ca ar fi putut supravietui pana in zilele noastre daca nu ar fi fost presiunea suplimentara pe care oamenii au pus-o asupra lor. (Continuare in numarul viitor)
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii