O exceptionala carte, un adevarat eveniment cultural este lucrarea semnata de Valeriu Anania intitulata "Cerurile Oltului" care reuneste în mai bine de 350 de pagini "scoliile arhimandritului Bartolomeu la o suita de imagini fotografice". În prefata semnata de acad.
Razvan Theodorescu, citim aceste cuvinte: "Se vor împlini în curând zece ani (lucrarea a aparut în 1998, n.m.) de când vâlceanul Valeriu Anania, devenit, pe atunci, arhimandritul Bartolomeu, poet si dramaturg, teolog si calator, scria acest dialog "platonician" despre sacralitatea spatiala a ortodoxiei românesti. Stapânitor suveran al unei "teologii a nuantelor", deschis deopotriva spre patetismele istoriei, spre adâncurile folclorului si spre imprevizibilul filologiei, carturar cu prea putine asemanari în Biserica noastra dupa disparitia lui Dumitru Staniloaie, arhiepiscopul de astazi al Clujului ne face partasi la treptata, pasionanta sa descoperire a "cerurilor" din partile Olteniei natale. A unor "ceruri", se întelege, în sensul spiritual de taina dumnezeiasca stapânind lumea, acelasi pe care il dadea maica de la schitul Jghiaburi celor "trei pogoane de cer" ce-i erau singura avere, acelasi pe care îl dadeau si vechii bizantini "cerului cerurilor", cel ce se deschidea si se închidea, în acelasi timp, deasupra euharistiei, în locul pe care, obisnuit, îl denumim altar". Rasfoind cartea ai privilegiul efectiv de a descoperi pagini absolut exceptionale de dialog (chiar daca imaginat) ortodox, precum aceea în care ni se descrie metafora capului pastrat al Viteazului unit cu trupul pastrat al Brâncoveanului, într-o aceeasi fiinta, paradigma a muceniciei românesti. Sunt apoi fotografiile realizate de Victor Bortas, imagini ale unor ctitorii splendide în unicitatea lor." Ctitoriile Vâlcei si Argesului, ale Gorjului, Doljului si Mehedintilor – aceste plaiuri subcarpatice ale existentei voievodale românesti, ale monahismului ascetic si chinovial, ale libertatilor taranesti întruchipate în lacasurile satelor din care s-a nascut o parte a spiritului României moderne", cum spune criticul de arta, acestea sunt, de altfel, tocmai obiectul "dialogului" Anania si arhimandritul Bartolomeu. Si iatasi cuvintele lui Gherasim, Episcopul Râmnicului si Argesului, puse la începutul acestui minunat manual de arta ortodoxa: "Din pacate, aceste monumente sunt înca destul de putin cunoscute… Asupra celor mai importante dintre ele s-au publicat o seama de pliante, brosuri, micromonografii, studii si articole, dar… acestea ramân limitate. Este motivul pentru care ne-am gândit la o lucrare de proportii mai curajoase, care sa cuprinda pe toate si sa le ofere iubitorilor de frumos, într-o sinteza de imagine si verb". Cuvintele nu sunt exagerate. Cartea este un adevarat monument de cultura si o calauza de pret "pe drumurile de spirit ale unui pamânt de mare vechime si rafinata noblete".
Comentarii