• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 5 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 5 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » „Facerea lumii” undeva, in Oceanul Atlantic

„Facerea lumii” undeva, in Oceanul Atlantic

13 martie 2003
in Stiinta
A A

          Un fenomen natural rarisim, extraordinar de spectaculos, a fost observat pe viu, chiar în zilele noastre
          
          Calatorie în timp
          
          Fantasticul spectacol a început pe 15 noiembrie 1963, la sud de Islanda, în plin Atlantic: o coloana de vapori si cenusa s-a ridicat din apele oceanului, pentru a se transforma dupa câteva zile într-o gura imensa ce varsa fum spre cer, pâna la peste 10 kilometri înaltime. Imaginea în permanenta transformare, fascinanta si terifianta pentru ochii muritorilor, a durat aproape patru ani.

          Un fenomen natural rarisim, extraordinar de spectaculos, a fost observat pe viu, chiar în zilele noastre
          
          Calatorie în timp
          
          Fantasticul spectacol a început pe 15 noiembrie 1963, la sud de Islanda, în plin Atlantic: o coloana de vapori si cenusa s-a ridicat din apele oceanului, pentru a se transforma dupa câteva zile într-o gura imensa ce varsa fum spre cer, pâna la peste 10 kilometri înaltime. Imaginea în permanenta transformare, fascinanta si terifianta pentru ochii muritorilor, a durat aproape patru ani. Din respiratia nervoasa a monstrului teluric, care a deversat milioane de metri cubi de magma, a luat nastere o insula virgina cu suprafata de numai 2,8 km2. A fost botezata Surtsey, adica „Insula lui Surt”, zeul focului la islandezi.
          Ca fenomen geologic, Surtsey este însa o sora mai mica a Insulei Islanda, deoarece ambele au aparut în acelasi fel, dintr-o imensa falie ce serpuieste pe fundul Atlanticului, de la nord la sud. În cazul de fata, magma scursa permanent prin fisurile submarine (si care a generat un lant de munti oceanici) si-a scos crestetul deasupra apei, oferindu-ne astfel sansa unei calatorii, cel putin „de laborator”, spre începuturile planetei.
          
          Selena din Atlantic
          
          Spre deosebire de erele geologice guvernate de apa, foc si pamânt, fertilizarea micii insule
          s-a petrecut foarte repede, încântându-i pe cercetatori. Dupa calmarea eruptiei, cei care s-au aventurat pe Surtsey au descoperit un peisaj selenar. Putin câte putin, gura de foc fusese astupata, ramânând în loc un desert de cenusa si nisip, rezultat din macinarea lavei solidificate, datorita actiunii vântului si a apelor oceanului, întins presarat cu blocuri de bazalt rotunjite prin framântarea valurilor. Totusi, „prelucrarea” peticului de uscat nu a luat sfârsit o data cu încheierea activitatii vulcanice. Pâna în prezent, furtunile violente au facut ca insula sa piarda mai mult de jumatate din suprafata initiala. Cu toate acestea, specialistii NASA care au studiat fenomenul estimeaza ca Surtsey ar trebui sa traiasca înca vreo câteva sute de ani. Cu conditia ca ea sa nu fie spulberata de o explozie devastatoare. Temere argumentata de formarea unui mic crater, în 1999, prin care tâsnesc vapori de apa, ca dovada ca vulcanul nu doarme decât cu un ochi…
          
          Plante calatoare, în regatul pasarilor
          
          Pe Surtsey, ecologistii pot urmari, în întereaga ei splendoare, colonizarea unui desert totalmente uscat si virgin, cu o adevarata simfonie de plante si animale. Primii sositi au fost gramineele si arbustii iubitori de nisip si de mediu sarat. Transportate de ocean, de vânt si de pasari, semintele au traversat strâmtoarea ce desparte mica insula de Islanda, apoi fiecare specie s-a reprodus si s-a extins, în prezent cele 45 de specii vegetale ocupând circa o cincime din sol. Totusi, pâna când întreaga suprafata ar putea fi acoperita de plante, ar trebui sa mai treaca un secol sau doua. Între tulpinile verzi, numeroase insecte si-au gasit mediul de viata ideal, însa adevaratii stapâni sunt pe insula pasarile. Instalate pe faleza, garia, petrelul, pescarusii ajuta plantele sa creasca, fertilizând solul cu dejectiile lor. Pe masura ce vegetatia se extinde, si alte zburatoare vin sa cuibareasca aici. Deocamdata, opt specii si-au stabilit domiciliul pe Surtsey, fiind vizitate permanent de alte peste treizeci. O dovada palpabila, profitabila pe tarâm stiintific, dar si încarcata de o semnificatie aparte – ca viata reprezinta elementul care da frumusete lumii, Universului, mai devreme sau mai târziu.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Callas forever, premiera bucuresteana

Urmatorul Articol

Rapiti de OZN-uri

Articole Similare

Spectacolul cunoasterii

Dovezi de gândire matematica pe vase ceramice stravechi

2 februarie 2026

Cu mult înainte de aparitia numerelor scrise, a tabelelor matematice sau a...

Spectacolul cunoasterii

O provocare uriasa, microrobotii

26 ianuarie 2026

Cercetatorii au dezvoltat roboti microscopici, alimentati cu lumina, care pot gândi, înota...

Spectacolul cunoasterii

Incalzirea globala poate declansa o noua era glaciara

19 ianuarie 2026

Un studiu publicat de cercetatori de la Universitatea California – Riverside sugereaza...

Spectacolul cunoasterii

Oaza vibranta

13 ianuarie 2026

Oamenii de stiinta chinezi care s-au scufundat la adâncimi uluitoare în doua...

Spectacolul cunoasterii

Un an al premierelor

28 decembrie 2025

Anul 2025 a adus o serie de evenimente fara precedent, iar momentele...

Spectacolul cunoasterii

NASA a identificat „steaua de la Betleem”?

22 decembrie 2025

De mii de ani, misterioasa „stea de la Betleem” îi fascineaza pe...

Urmatorul Articol

Ciorba de salata verde ca la Selimbar

Salata de primavara cu smântâna

Omleta de urzici

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

29 ianuarie 1499 – S-a nascut Katharina von Bora

2 februarie 2026

Katharina von Bora (nascuta pe 29 ianuarie 1499 si decedata pe 20...

Citeste mai departe
Blitz

Rob Reiner – uriasul blând al Hollywoodului

2 februarie 2026

Rob Reiner (1947-2025), unul dintre cei mai iubiti si respectati creatori de...

Citeste mai departe
Blitz

Metamorfoze: de la cuvinte la forme

2 februarie 2026

Muzeul Cartii si Exilului Românesc din Craiova gazduieste, în perioada 15 ianuarie...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Cum sa „pacalim” guturaiul?

2 februarie 2026

Pentru cine nu stapâneste „memoria lexicala” a vremurilor din urma cu 50-60...

Citeste mai departe
Femina Club

Efect surprinzator

2 februarie 2026

Indemnul practicarii unei activitati fizice zilnice cu impact asupra starii de sanatate...

Citeste mai departe
Femina Club

Chiftele de legume

2 februarie 2026

250 g dovlecei, 250 g cartofi, 125 g morcovi, 125 g cascaval,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.