• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 11 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 11 februarie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » ADN, la semicentenar

ADN, la semicentenar

28 martie 2003
in Glob
A A

          Se implineste, iata, o jumatate de veac, de când tânarul student in biologie James Watson, impreuna cu mai vârstnicul biochimist-matematician Francis Crick, a intrat, jubilând, in cârciuma „Eagle”, din Cambridge, strigând: „Am descoperit secretul vietii!”.
          Si chiar il descoperisera, scrie, cu o larga acolada, revista „TIME”.

          Se implineste, iata, o jumatate de veac, de când tânarul student in biologie James Watson, impreuna cu mai vârstnicul biochimist-matematician Francis Crick, a intrat, jubilând, in cârciuma „Eagle”, din Cambridge, strigând: „Am descoperit secretul vietii!”.
          Si chiar il descoperisera, scrie, cu o larga acolada, revista „TIME”. Este vorba, cum stim bine acum, de construirea unui model, in dubla spirala, a ceea ce poarta numele de acid dezoxiribonucleic, molecula vietii, cea care se gaseste in orice celula. Pe secventele numite gene si cromozomi, afirma ei, se gasesc combinatiile a patru caramizi fundamentale, niste proteine numite citozina, adenina, tinina si guanina, iar aceste combinatii sunt chiar esenta vietii! Acolo, pe dubla spirala, se pot citi ca intr-un glob de cristal, calitatile si defectele fapturii vii studiate, se poate afla care sunt riscurile metabolice care o pândesc si cât de lunga ii va fi viata. Acolo, in centrul acestei fantastice molecule se afla, poate, Dumnezeu, constructorul Viului, al intregului regn vegetal si animal.
          Watson si Crick n-au scos descoperirea lor din mâneca, pur si simplu. Mendel si Morgan adusesera primele observatii, fizicianul Schrödinger formulase uluitoare perceptii asupra naturii vietii, ca depozit si transportor de informatie, apoi britanicul Fred Griffith, americanul Oswald Avery si, mai târziu, londonezii Maurice Wilkins si Rosalind Franklin au adus contributii substantiale la stiinta geneticii. Pentru explozie era insa nevoie de curaj. Tânarul Watson s-a asociat cu originalul Crick si, folosind o entitate matematica numita functia Bessel, are curajul sa potriveasca, cu degetele, siruri de cromozomi, pâna când ceata se risipeste iar mecanismul face un clic!, care va reverbera peste mari si oceane si peste ani, secole si milenii.
          Urmeaza: identificarea primei anomalii cromozomiene (sindromul Down, in 1959), descoperirea acidului ribonucleic-mesager (ARN-m, un fel de „fabricant” de celule), identificarea primilor 64 tripleti ai codului genetic pentru proteine (dr. Marshall Niromberg, 1961), izolarea primei gene (un segment de ADN bacterial, 1969), apoi sintetizarea primei gene (la Universitatea din Wisconsin, in 1970), prima „demascare” a unor gene cauzatoare de cancer (intr-un virus, 1972), prima actiune de „inginerie genetica” (inserarea unei gene de broasca in ADN-ul unei bacterii, 1973), infiintarea primei companii de genetica (Genentech, 1976), clonarea genei pentru insulina umana (1978), primul medicament prelucrat genetic (insulina, produsa de o bacterie, in 1982), lamurirea faptului ca „amprenta genetica” este diferita, de la o persoana la alta (1984), descoperirea telomerazei (o enzima care „masoara” viata celulei, 1984), secventa genetica a temutului virus HIV (1985), deslusirea, in trecutul omenirii, a unei „Ere mitocondrice” (1987), primul brevet genetic (Universitatea Harward), pentru metoda de prelucrare a unei gene (pe care o transforma intr-un medicament, 1988), demararea proiectului de cercetare a hartii genomului uman („The Human Genome Project”, in 1990, cu James Watson in frunte), clonarea unui embrion uman (1993), apoi a oitei Dolly (1997), „construirea” unui soi de orez auriu (mixat cu beta caroten, 1999), anuntul incheierii cartarii genomului uman (o companie privata, a lui Craig Venter si Francis Collins, „concurenti” ai echipei oficiale, in 2000), o pisica clonata – si incheiem inventarul cu dubiosul anunt al primului bebelus clonat (2002)…
          …Si, de aici, mai departe? Imi este greu sa incerc o prognoza. Stiu insa, sigur, ca atunci când ucenicii vrajitori care sunt savantii dau la o parte perdeaua de pe o fereastra deschisa spre un nou orizont, toata specia Homo sapiens se napusteste spre necunoscut, roasa de curiozitate si gata sa culeaga ce poame va gasi in fara de sfârsit pomul cunoasterii.
          
          

ShareTweet
Articolul precedent

Rapiti de OZN-uri

Urmatorul Articol

Copiii au nevoie de timp pentru a întelege

Articole Similare

Glob

Un calugar a descoperit cometa Halley

9 februarie 2026

Cometa Halley poarta numele astronomului britanic Edmond Halley care i-a descris drumul...

Glob

Combaterea obezitatii se rasfrânge asupra meniurilor

2 februarie 2026

Lina Axmacher a cutreierat mult timp, cu pofta, scena culinara din New...

Glob

Caii pot simti frica la oameni

26 ianuarie 2026

Conform unui studiu realizat de o echipa de oameni de stiinta din...

Glob

„Razboi” împotriva alimentelor ultraprocesate

19 ianuarie 2026

Administratia americana „declara razboi” produselor ultraprocesate si zaharurilor adaugate în alimente, încurajându-i...

Glob

„Inamicul” soldatilor romani

13 ianuarie 2026

La frontiera nordica a Imperiului Roman, soldatii romani care aparau Zidul lui...

Glob

Cum au aparut pisicile domestice în Europa?

28 decembrie 2025

Fie ca sunt pisici din rasele Siameza, Persana, Maine Coon sau ca...

Urmatorul Articol

Supa-crema de morcovi

Supa picanta de dovleac

Taitei cu condimente verzi

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

5 februarie 1869 – A fost descoperita cea mai mare pepita

9 februarie 2026

Pe 5 februarie 1869, în plina „Goana dupa Aur” din Victoria (Australia),...

Citeste mai departe
Blitz

Actori de comedie care au stralucit în filme de razboi

9 februarie 2026

Hollywood-ul tinde sa eticheteze actorii comici într-un singur rol: cel de tipi...

Citeste mai departe
Blitz

Tablouri „animate”

9 februarie 2026

Cel mai vechi muzeu din România, Muzeul National Brukenthal de la Sibiu,...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Igiena gurii înseamna sanatate!

9 februarie 2026

Oamenii de stiinta afirma despre microbiomul oral – care gazduieste sute de...

Citeste mai departe
Femina Club

Noul coc

9 februarie 2026

Aspectul coafurii nu ne este indiferent, stiut fiind ca aceasta ne ajuta...

Citeste mai departe
Femina Club

Tocanita de praz cu aripioare

9 februarie 2026

800 g aripioare de pui, 400 g rosii în suc propriu, 3...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.