Industria spatiala, în scadere…

          Tragedia navetei Columbia nu a facut decât sa confirme declinul: de la 25 de lansari spre spatiul cosmic, în 2001, s-a ajuns la doar 15 lansari, în 2002 – si este clar ca aceasta „piata deprimata” (cum o numeste prestigiosul cotidian „Le Monde”) nu se va înzdraveni în anul de razboi 2003, dimpotriva.
          Caci nu numai NASA a avut necazuri în ultima vreme, ci si compania spatiala franceza Arianespace, totusi, una dintre cele mai avansate întreprinderi de înalte tehnologii din lume.

          Tragedia navetei Columbia nu a facut decât sa confirme declinul: de la 25 de lansari spre spatiul cosmic, în 2001, s-a ajuns la doar 15 lansari, în 2002 – si este clar ca aceasta „piata deprimata” (cum o numeste prestigiosul cotidian „Le Monde”) nu se va înzdraveni în anul de razboi 2003, dimpotriva.
          Caci nu numai NASA a avut necazuri în ultima vreme, ci si compania spatiala franceza Arianespace, totusi, una dintre cele mai avansate întreprinderi de înalte tehnologii din lume. Pâna anul trecut europenii folosisera tehnologia „Ariane-5”, prin care doar sateliti de mic tonaj puteau fi ridicati în orbita de la baza spatiala sud americana Courou, din Guyana Franceza. Spre sfârsitul lui 2002 a fost însa pusa la punct o noua tehnologie, „Ariane-5 ECA”, mult mai performanta, prin care se puteau trimite în spatiul cosmic de deasupra capetelor noastre 10 tone de material, sateliti si sonde, utile pentru telecomunicatii, teledetectie, cercetare stiintifica si, desigur, spionaj. Dar la 11 decembrie 2002 noua „Ariane-5 ECA” a esuat, datorita unui defect la ajutajul noului – si puternicului – motor „Vulcan-II”. Asa ca tehnologia a fost trimisa la reverificare si nu se spera în relansarea asa-numitei „Ariane-10 tone” înainte de 2004.
          În consecinta s-a revenit la tehnologia „clasica” pentru Courou si, în februarie curent, „Ariane-5” si-a facut impecabil datoria instalând pe orbita doi sateliti de telecomunicatii: primul, indian, „botezat” INSAT-3A (care va fi exploatat de Organizatia de Cercetare Spatiala ISRO – India lucreaza puternic în industria spatiala!); al doilea, american, Galaxy-XII (proprietate a celui mai puternic operativ mondial „PanAm Sat”). Dar, declara Jean Yves Le Gall, director general la Arianespace, compania europeana – cea mai importanta întreprindere mondiala de transport spatial comercial! – pierderilor de 193 milioane euro din 2001 si de 400 milioane euro în 2002 li se vor adauga altele, si mai serioase, pentru anul în curs. Le Gall reclama subventii, de la bugetele statelor europene implicate în aventura cosmica, pentru punerea în functiune a programului „Ariane-5 ECA” si pentru mentinerea în functiune a instalatiilor de la Courou, în total 1,05 miliarde euro fiindu-i necesar pentru „renasterea” pe care industria spatiala a Batrânului Continent o spera.
          Amenintari la orizont: concurenta noilor rachete americane Delta-4 si Atlas-V (navetele spatiale, adica avioanele cosmice ale NASA vor mai ramâne blocate la sol, pâna la elucidarea cauzelor accidentului care a distrus „Columbia” dar NASA a revenit la vechea tehnica – eficienta, cum demonstreaza rusii – a „bidoanelor” de combustibil care sunt rachetele…) si a celor rusesti dar si implicarea, din ce în ce mai pronuntata, a specialistilor chinezi în industria cosmica, hotarâti chiar, se pare, sa trimita cosmonauti pe Luna si, în deceniul urmator, chiar spre Marte…
          …Sunt implicati si românii în aventura cosmica? Ei bine, aflati, sunt, caci un profesor de fizica din Bârlad, pasionat de astronomie – ce pasionat, maniac curat! – domnul Ioan Adam nu numai ca i-a „îmbolnavit” de astronomie pe elevii Bârladului dar a si convins Ministerul Educatiei si Cercetarii sa organizeze… Olimpiada Nationala de Astronomie! Care, fireste, si-a ales Bârladul drept „capitala” a astronautilor elevi, cu liceul local „Mihai Eminescu”, pentru acel moment, centru al Universului! Concurs acerb, schimburi de experienta între elevii astronomi – colocviul „Educatia si astronomia în mileniul III” – probe practice, vernisajul expozitiei „Astrofoto”, un …”Bal al astronomilor” (!) si, fireste, premii pentru micii cititori în stele. Iar acesti cititori în stele, aflati, au mari sanse sa-si gaseasca locuri de munca de înalta calificare în viitor, caci de astronomi va fi nevoie – curiozitatea umana fiind eterna si fara margini, iar „tribul” astronomilor este multinational cât cuprinde si fara nici un fel de frontiere. Puneti mâna pe cartile de matematica si astronomie, elevi si eleve ai scolilor românesti, daca doriti sa aveti o viata interesanta si, credeti-ma, chiar bine rasplatita material…