La cules de comete

          Cometa Hale-Bopp a fost vazuta pe cerul Antichitatii în anul 2215 î.e.

          Cometa Hale-Bopp a fost vazuta pe cerul Antichitatii în anul 2215 î.e.n., revazuta si studiata cu aviditate – în 1995, era noastra, si va mai fi vedeta celesta exact în anul 4377 – daca civilizatia Sapiens va continua calendarul de la ipotetica nastere a lui Isus Christos (personal am îndoieli, daca, asa cum spune Malraux, secolul al XXI-lea va fi religios – sau nu va fi deloc, zicea scriitorul francez – caci veacurile urmatoare vor desfiinta religia ca institutie, mutând-o în zona optiunilor strict particulare ale fiecarui cetatean planetar; de aceea cred ca momentul de start al Noii Ere a Omului, adica „anul zero”, va fi 1957 – lansarea primului „sputnik” – sau 1961 – saltul lui Iurii Gagarin în afara Pamântului – sau 1969 – primul pas pe Luna al lui Neil Armstrong). Oricum, Hale-Bopp, obiect ceresc matematic îsi va efectua traseul intra-extra Sistemul Solar cu exactitatea unui tren japonez – iar astronomii pamânteni, dupa ce au pus pe ea camerele de luat vederi ale universului cunoasterii, se vor gândi sa o foloseasca ca laborator cosmic mobil, unul dintre cele pe care cercetatorii de peste decenii si secole chiar se vor „îmbarca”, cu tot calabalâcul stiintifico-tehnic al epocii lor, pentru a sfredeli adâncurile cosmosului necunoscut (si, de ce nu, poate, cândva, pentru vagabonzii iremediabili, pentru a-si trai vietile pe bolovanii de gheata, roca si praf care sunt nucleele de comete).
          Preocuparea pentru cercetarea cometelor este veche dar posibilitatile reale pentru studiul lor au aparut abia în ultimele decenii, prima mare isprava fiind a sondei „Giotto”, robot cosmic care s-a apropiat de cometa Giacobini-Zianer, în 1998, de Halley, în 1986, având un mic rendez-vous si cu Grigg-Skjellesup, câtiva ani mai târziu. Hale-Bopp, de care v-am vorbit, si Hyakutake, în 1996, s-au prezentat singure pe cer. În 2001 sonda „Deep Space 1” s-a apropiat de Borelly. Misiunea „Contour” a esuat la începutul mileniului III, dar sonda „Rosetta”, lansata în cursul acestui an, a pornit, hotarât, catre cometa Churynov-Gherasimenko, pe care o va ataca „corp la corp”, în… 2014! Am descris pe scurt doar câteva evenimente din istoria moderna a „scolii cometelor”, pornita de astronomii Pamântului, convinsi de folosul pe care pot sa-l aiba din exploatarile acestor neortodocsi membri ai familiei Sistemului Solar, care se formeaza în afara orbitelor planetare, devin „infante” în apropierea marilor planete gazoase (Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun), si sunt trimise, de catre mecanismele gravitationale, catre Norul lui Oort, cel care însoteste Sistemul Solar în mersul lui prin Galaxie, pentru ca „prastia” gravitationala a Soarelui sa le readuca spre steaua noastra, sa le retrimita în exterior etc., în complicatele – si putin stiutele, înca – trasee pe care merg obiectele „bestiarului” cosmic. Noi „actiuni cometane” sunt în curs de desfasurare. „Stardust”, de pilda, aflata acum la 325 milioane km de Terra, va folosi o capcana de aerogel (molecula de dioxid de siliciu), pentru a capta particule din coada cometei Wild 2, pe care aparatele de la bordul robotului cosmic le vor analiza, pentru a afla, prin ele, raspunsuri la întrebari privind istoria formarii Sistemului Solar dar si daca, având în vedere continutul ridicat în atomi de carbon, cometele nu vor putea deveni, cândva, depozite de combustibili pentru diversele antreprize celeste ale lui Homo cosmicus; iar „Deep Impact” va sapa, în acest scop, chiar un tunel în nucleul înghetat al lui Tempel 1.
          Concluzie, pe care o tragem, din dosarul de mai sus: sub aparenta dezechilibrului produs de terorism, razboaie stupide cu mondializarea, care pare a largi prapastia dintre bogati si saraci, familia lui Homo faber, îmbracata în salopetele de astronaut ale lui Homo cosmicus îsi vede netulburata de treaba, pregatind campaniile pentru viitoarele nestiute batalii pe care le va da Sapiens în Universul în care traim, casa noastra.