Cea mai însângerata dinastie

          O data cu încoronarea lui Ivan IV cel Groaznic, în 1547, sub titulatura de tar al Rusiei, dinastia Romanovilor a devenit una dintre cele mai sângeroase din Europa l Numeroasele crime si decese suspecte din sânul familiei imperiale pot fi comparate doar cu ceea ce s-a petrecut la Curtea Angliei l Autocratia desavârsita a tarilor, începând cu Ivan cel Groaznic, nu a fost o piedica împotriva dezvoltarii legaturilor culturale si economice cu Occidentul
          
          Cât de „groaznic” a fost Ivan cel Groaznic?
          
          Desi i s-a dat aceasta porecla, Ivan IV (1530-1584) nu a fost cel mai teribil suveran al dinastiei Romanovilor. Dar acest tar a deschis calea unor asasinate politice greu de imaginat, pe primul loc figurând uciderea propriului sau fiu.

          O data cu încoronarea lui Ivan IV cel Groaznic, în 1547, sub titulatura de tar al Rusiei, dinastia Romanovilor a devenit una dintre cele mai sângeroase din Europa l Numeroasele crime si decese suspecte din sânul familiei imperiale pot fi comparate doar cu ceea ce s-a petrecut la Curtea Angliei l Autocratia desavârsita a tarilor, începând cu Ivan cel Groaznic, nu a fost o piedica împotriva dezvoltarii legaturilor culturale si economice cu Occidentul
          
          Cât de „groaznic” a fost Ivan cel Groaznic?
          
          Desi i s-a dat aceasta porecla, Ivan IV (1530-1584) nu a fost cel mai teribil suveran al dinastiei Romanovilor. Dar acest tar a deschis calea unor asasinate politice greu de imaginat, pe primul loc figurând uciderea propriului sau fiu. Alte crime sunt legate de lupta sa contra puterii marilor boieri rusi, carora le-a diminuat treptat implicarea în decizii. Ivan IV a stiut însa sa organizeze Rusia în provincii, a largit legaturile culturale cu multe tari din Occident. Iubitor al artelor, acest prim tar a înfiintat prima scoala de pictori rusi. Comportamentul sau brutal fata de oricine i-ar fi putut uzurpa tronul este pus de istorici pe seama unei copilarii nefericite, pe perioada careia a trebuit sa suporte numeroase umilinte. El mai este si initiatorul unei asa-zise politii politice, care urmarea si-i raporta direct toate miscarile suspecte ale marilor boieri; cei banuiti de nesupunere erau fie executati, fie exilati.
          Dar specialistii sunt de acord ca tarul Petru cel Mare (1682-1725) a fost cel mai dur dintre toti suveranii dinastiei Romanov. Astfel, parca imitându-l pe Ivan IV, în 1718 a ordonat torturarea si uciderea fiului sau, tareviciul Alexis. Nepotul lui Petru cel Mare a fost la rându-i asasinat din ordinul Elisabetei I a Rusiei. Tarul Petru III a avut o soarta la fel de dramatica, fiind asasinat chiar de amantul nevestei sale, Caterina II, care avea sa detina puterea timp de aproape 40 de ani. Fiul acesteia, Pavel I (supranumit „tarul nebun”) a fost omorât (1801) în timpul unei conspiratii conduse chiar de fratele sau, Alexandru I. Dar seria crimelor politice nu s-a oprit aici. Nepotul sau, tarul Alexandru III, a fost ucis de o alta conspiratie, în 1881.
          O situatie mai speciala, dar la fel de sângeroasa, a avut-o si tarul Boris Godunov (1598-1605). Dupa ce l-a exilat pe cel de-al treilea fiu al lui Ivan IV, Dimitri, el a trebuit sa faca fata mai multor revolte populare, caci masele îl priveau pe Dimitri ca pe un salvator. Reactiile dure ale lui Boris Godunov s-au împiedicat însa de o… ghicitoare, care îi prezisese numai sapte ani de domnie. Si asa s-a si întâmplat, acest tar murind în conditii neelucidate în 1605. De napasta n-a scapat nici urmasul sau, Feodor II, care a fost linsat împreuna cu familia sa.
          Tragedia fiului lui Boris Godunov anunta parca drama ultimului tar al Rusiei, Nicolae II. Acesta, împreuna cu tarina si cei cinci copii ai lor au fost asasinati în noaptea de 16-17 iulie 1918… Toate aceste istorii dramatice de la Curtea Rusiei nu pot fi încheiate, sustin unii istorici, fara a se mentiona straduintele arhiducesei Anastasia (una din fiicele lui Nicolae II) de a demonstra ca nu a fost ucisa în 1918. Dupa unii autori, amatori probabil de enigme neelucidate, dinastia Romanov s-a stins abia în 1984, când „doamna Anderson” (naturalizata americanca), ce pretindea ca este Anastasia, a decedat. Practic, adevarul nu este cunoscut nici acum.
          
          2. Viitorul apartine spatiului
          
          Primele 1.000 de zile
          
          La 31 iulie a.c. astronautii de la bordul Statiei Spatiale Internationale ALPHA au sarbatorit implinirea a 1.000 de zile de prezenta umana continua la bordul acesteia. Cu aceasta ocazie astronautii Iuri Malensenko si Edwin Lu au realizat o emisiune TV speciala, care a fost retransmisa de NASA pe frecventa de 3,88 gigaherti.
          Statia Spatiala, care a primit succesiv, incepând de la 2 noiembrie 2000, sapte echipaje formate din astronauti rusi si americani – numite generic „misiuni” – aproape si-a dublat dimensiunile si s-a dezvoltat spectaculos in ceea ce priveste posibilitatile.
          Cele sapte echipaje au fost formate din 10 astronauti americani si 10 cosmonauti rusi; acestia au primit vizita a 10 navete spatiale americane, 11 navete – cargo rusesti PROGRESS si patru nave cosmice SOIUZ.
          ALPHA dispune deja de un traseu structural lung de aproape 40 metri, doua module cu sisteme si rezerve, un modul-laborator DESTINY si patru ecluze de cuplare cu nave venite de pe Pamânt, doua rusesti si doua americane. La acestea trebuie adaugate doua telemanevratoare canadiene, cel mai nou fiind robotul din generatia a doua Canadarm-2.
          In cele sapte compartimente destinate cercetarilor stiintifice au fost deja efectuate numeroase studii si testari de bioastronautica, fizica, stiinta materialelor, astronomie si alte discipline, specifice zborului spatial, unele dintre ele având ca investigatori studenti de exceptie din intreaga lume.
          Se prevede ca in urmatoarele 1.000 de zile experimentele stiintifice sa fie amplificate, posibilitatile statiei urmând a fi triplate prin cuplarea altor module-laborator, cum sunt COLUMBUS, construit de Agentia Spatiala Europeana (ESA) si KIBO, realizat de specialistii japonezi. De asemenea, astronautii urmeaza sa dispuna de un vehicul automat propriu, destinat recuperarii astronautilor de la bordul Statiei, in caz de pericol iminent. Acest vehicul denumit EATV (European Automated Transfer Vehicle) este expus, ca macheta, la Expozitia spatiala aferenta celui de-al 45-lea Congres International de Astronautica (Bremen, 29 septembrie – 3 octombrie 2003).