Epoca Frankenstein
De-abia s-a stins clinchetul cupelor de sampanie ca cercetatorii s-au si pus pe lucru. In retortele lor secrete, noi idei prind contur, ca pe vremuri personajele doctorului Frankenstein din romanul lui Mary Shelley.
Epoca Frankenstein
De-abia s-a stins clinchetul cupelor de sampanie ca cercetatorii s-au si pus pe lucru. In retortele lor secrete, noi idei prind contur, ca pe vremuri personajele doctorului Frankenstein din romanul lui Mary Shelley. Generatiile viitoare vor trai impreuna cu aceste „creatii”…
Totul a pornit de la un prezentator de programe culinare care îsi frângea mâinile ca nu pot telespectatorii sa simta mirosul bunatatilor de pe masa! Vizionarii s-au si pus atunci la treaba. Si au „vazut” cum peste destul de putini ani explozia stiintelor si a supertehnologiilor ne va oferi o DigitalTV, o WebTV sau chiar o ReplayTV – totul se va schimba. Web-ul va putea fi adus direct pe ecranele noastre si televizorul transformat într-un computer sau invers. Fara costuri suplimentare! Se va colabora de acasa la cele mai complicate programe stiintifice internationale. Se vor face cumparaturi. Fiecare îsi va putea „salva” programele favorite direct pe harddisk, va putea sa revada oricând un program sau chiar sa poata… sari peste reclamele care fac de multe ori filmele de nevazut. Televizorul va deveni din ce în ce mai mult un aparat prin care comunicam si nu doar unul care ne transmite diverse programe. O televiziune pe care sa o… mirosim? Va mai trebui sa asteptam destula vreme si nici nu putem fi siguri ca atunci când se va întâmpla vom mai sti exact ce însemna televiziunea la începutul anilor 2000… Si daca tot ne plângem de atâtea ori astazi ca din cauza televizorului nu mai citim, aceiasi vizionari merg chiar si mai departe si se întreaba: Vom mai rasfoi vreodata o carte?
Adica: va alege societatea omeneasca drumul cartii sau cel al ecranului? Sau, prin intermediul e-cernelii, al cernelii electronice, va merge pe amândoua deodata? Dupa ce au fost cetateni ai unui sat, ai unui oras, ai unei tari, dupa ce au fost „cetateni ai lumii”, oamenii devin din ce în ce mai mult… „netieni”, cetateni ai net-ului mondial.. Cultura ecranului nu mai poate fi neglijata. Ea este într-o permanenta miscare, are o dinamica incredibila, nu impune un anume adevar, ci ne lasa pe noi sa ni-l construim. Si tot ei pregatesc, înainte ca lucrurile sa devina ireparabile, „împacarea” cu oamenii cartii. Ei pregatesc foile subtiri din hârtie din plastic care sa suporte cerneala digitala. O legatura simpla, o carte de câteva pagini, una adevarata, în care sa poti întoarce paginile si… ai povestea pe care o vrei. Ai citit-o, asezi cartea într-un încarcator si când o deschizi, pe paginile sale gasesti o noua poveste. La fel si cu ziarele. Pe paginile lor, sau ale cartilor, cuvintele se vor alinia cuminti, iar imaginile vor putea prinde viata la o simpla apasare mai puternica pe coltul de jos din dreapta. Nu peste foarte mult timp vom avea o televiziune care se citeste si carti care se privesc. Oamenii cartii îsi vor întoarce în continuare paginile iar oamenii ecranului vor butona cum le e placerea: totul pe una si aceeasi foaie de hârtie digitala! Si, fericiti, vom si uita la câte avem sa ne gândim în jurul nostru.
Noile alimente
Tari si guverne discuta si dau legi pentru reglementarea alimentatiei-MG, adica Modificata Genetic. Si nu cad intotdeauna la pace. Dar de fapt MG-hrana este de mult prezenta în viata noastra. O treime din grâul cultivat anul trecut în SUA, si o jumatate din productia de soia sau de bumbac, sunt… MG! Marea si adevarata problema este cea a efectuarii testelor riguroase, asa cum este necesar la orice nou tip de aliment, pentru a nu pune în pericol populatia. Pentru ca s-ar putea ca MG-alimentele sa fie unica solutie pentru cei peste 800 de milioane de oameni subnutriti din lume la ora actuala. Poate biotehnologia sa ajute? Poate. Ea produce de pilda orez-MG, fortificat cu o substanta numita beta-caroten, care odata intrata în corp este transformata de organism în vitamina A. O sansa imensa pentru 100 milioane de copii cu deficienta de aceasta vitamina si care în mod fatal vor ajunge la orbire. Biotehnologiile pot ridica productivitatea agricola cu 25%. Cercetarea „se muta” în tarile subdezvoltate. Nu doar pentru ca este mai ieftin, ci mai ales pentru ca este una din putinele sanse de a le permite acestora accesul direct la rezultatul cercetarii. Ne vom hrani cu Frankenalimente? Biotehnologia a facut, într-un fel, un pariu cu viitorul imediat. Daca îl va pierde, marii pierzatori vor fi de fapt oamenii care astazi înca nu au ce mânca! Si proiectele sec. 21 nu se opresc doar aici…
Hominizii au învatat mersul biped în copaci?
În încercarea de a întelege cum si de ce primii stramosi ai...
Comentarii