Misiunea pluton

          De fapt, misiunea spatiala se va numi „Noi orizonturi”, la proiectarea ei lucreaza un grup de inigineri cosmici, piloti si astronomi condusi de Alan Stern, director al Institutului de Cercetari Southwest din Boulder, Colorado, SUA si eu va relatez despre ambitiile lor de a privi cât mai departe, in spatiu, asa cum le-am descifrat dintr-un interviu pe care savantul il acorda, recent, revistei „Discover”.
          Sistemul Solar, casa noastra – ne spune Stern – are zone distincte: cea planetara „clasica”, pâna la Neptun, inclusiv, Centura Kuiper, in care intra mica Pluton dar si o multime de alte obiecte celeste trans-neptuniene; la distanta de mii de diametre ale caruselului de planete al stelei Sol, se afla Norul lui Oort, alcatuit, probabil, din roci vagaboande, pe care le-au scapat planetele sau le-a „agatat” Soarele din haul cosmic si care se rotesc acum pe orbitele gigantice, prizoniere ale Legii gravitatiei.

          De fapt, misiunea spatiala se va numi „Noi orizonturi”, la proiectarea ei lucreaza un grup de inigineri cosmici, piloti si astronomi condusi de Alan Stern, director al Institutului de Cercetari Southwest din Boulder, Colorado, SUA si eu va relatez despre ambitiile lor de a privi cât mai departe, in spatiu, asa cum le-am descifrat dintr-un interviu pe care savantul il acorda, recent, revistei „Discover”.
          Sistemul Solar, casa noastra – ne spune Stern – are zone distincte: cea planetara „clasica”, pâna la Neptun, inclusiv, Centura Kuiper, in care intra mica Pluton dar si o multime de alte obiecte celeste trans-neptuniene; la distanta de mii de diametre ale caruselului de planete al stelei Sol, se afla Norul lui Oort, alcatuit, probabil, din roci vagaboande, pe care le-au scapat planetele sau le-a „agatat” Soarele din haul cosmic si care se rotesc acum pe orbitele gigantice, prizoniere ale Legii gravitatiei.
          Noi vrem sa trimitem un robot-sonda spre Pluton, ne informeaza Alan Stern, o aventura pasionanta, care ne va aduce un tezaur de date stiintifice. Acum nu stim mare lucru despre planetoizii din Centura Kuiper – poate ca, impreuna cu Pluton, ar fi trebuit sa faca parte dintr-o siungura planeta telurica mare care, din cine stie ce motive, a explodat; dar mai este un punct de atractie, acela ca Pluton are un satelit, Charon, doar de doua ori mai mare in diametru – si impreuna formeaza o planeta binara pe care, studiind-o, vom intelege mai bine cum functioneaza tandemul Pamânt-Luna. Mai este si un alt fenomen plutonian interesant: mica planeta are un strop de atmosfera care, chiar sub ochii nostri, se pierde in spatiu – observatii facute de robotul-sonda la fata locului ne vor lamuri de ce si cum Marte si-a pierdut o parte din atmosfera. Iar peisajul trebuie sa fie pur si simplu feeric, pentru un observator de pe Pluton, fie el si robot: pe cer straluceste o „Luna” de 10 ori mai mare decât Selena noastra, iar partea opusa lui Charon se afla intr-o eterna zona crepusculara. De aceea, a-l vedea pe Pluton, fie si prin ochii sondei celeste „New Horizons” si, mai adauga Stern, a arunca, din „mers”, o privire si spre satelitul neptunian Triton inseamna evenimente cu adevarat fantastice pentru aventura cosmica.
          …Aceasta aventura atât de bine pornita in anii ’60, se plânge Stern, cu acele minunate misiuni lunare „Apolo”, intre 1969 si 1974 si esuate, de trei decenii, doar in mecanica si aeronautica, la abia doi pasi de atmosfera Pamântului. Pamântenii sunt insa o specie cutezatoare, se revolta Alan Stern, ei au fost capabili sa-si riste vietile urcându-se in mici si nesigure caravale trans-atlantice si minuscule si riscante canoe trans-pacifice, pentru a-si cunoaste si a-si lua in stapânire planeta – asa ca nu-mi inchipui ca, in viitorul apropiat, n-or sa apara politicienii si administratorii care sa aiba curajul sa ridice ochii spre cer si sa-si aleaga tintele pe care Homo sapiens le merita… De aceea, spune optimistul Stern, drumurile de mâine ale navelor-robot dar si ale echipajelor cosmice umane vor fi catre Marte, Luna si ploaia de comete – posibile caramizi ale vietii cu ani in urma si potentiale nave cosmice, pentru misiuni traversând Sistemul Solar, in jurul anilor 2040-2050…