Capacitatea uimitoare a inteligentei artificiale de a identifica tipare în cantitati mari de date ar putea, în sfârsit, sa dezlege unele dintre cele mai spinoase enigme ale lumii antice.
Cercetatorii care colaboreaza cu companii precum IBM si „Deepmind” de la Google sunt pe punctul de a descifra texte antice considerate cândva ilizibile – si chiar de a „sparge codul” unei limbi necunoscute, vorbita cu aproape doua milenii înainte de nasterea lui Hristos.
Scrierea „Liniara A”
Astazi este indubitabil ca inteligenta artificiala le permite cercetatorilor sa analizeze imaginile mult mai rapid decât oamenii, iar tehnicile moderne ar putea raspunde la întrebari fundamentale despre aparitia si evolutia limbajelor umane si ar putea descoperi opere pierdute ale scriitorilor greci si romani.
Ar putea fi aflat codul unei limbi pe care oamenii de stiinta nu au putut-o niciodata descifra, misterioasa „Liniara A”, descoperita pe tablite în Creta în 1900, care se numara printre cele mai faimoase exemple de limbi necunoscute din lume.
Pietrele si tablitele inscriptionate cu acest straniu limbaj sunt considerate singurele marturii ale scrierii folosite de civilizatia minoica, un regat din Epoca Bronzului condus de legendarul rege Minos.
Cele 1.400 de tablite cu scrierea „Liniara A” dateaza înca din anul 1800 î.Hr. si, în ciuda numeroaselor eforturi, nu au fost descifrate vreodata – o alta scriere, mai noua, gasita pe tablitele de pe insula, „Liniara B”, a fost descifrata în 1953.
Descoperirea a venit datorita cercetatorilor care si-au dat seama ca unele cuvinte repetate în acea limba ar putea fi denumiri de locuri de pe insula si ca „Liniara B” ar putea fi similara cu greaca veche. Însa „Liniara A” reprezinta o provocare mult mai dificila, deoarece „proto-limba sa” este complet necunoscuta – si niciun text în aceasta limba nu a fost tradus vreodata.
Arthur Evans, cercetatorul care a gasit tablitele, a declarat ca „Liniara A” este printre cele mai timpurii scrieri descoperite si ca asemanarea sa cu imaginile arata ca ea a jucat un rol esential în evolutia limbajului uman. Cercetatorii de la MIT si de la laboratorul de inteligenta artificiala Deepmind al Google au folosit inteligenta artificiala pentru a traduce automat textele din Liniara B – înca de prima data când s-a facut acest lucru, ceea ce a trezit speranta ca inteligenta artificiala ar putea într-o zi sa desluseasca textele din „Liniara A”.
Mai multi cercetatori folosesc tehnici precum extragerea de date si procesarea limbajului natural pentru a deslusi tiparele „Liniara A”.
Pergamentele de la Herculaneum
Manuscrisele au fost descoperite în ruinele de lânga Pompei – ele sunt pergamente carbonizate, uimitor de fragile, pastrate în urma eruptiei vulcanului din anul 79 d.Hr.
Orasul Herculaneum a fost îngropat sub noroiul fierbinte în timpul eruptiei, iar pergamentele au fost gasite în 1750, în interiorul unei vile luxoase despre care se crede ca i-ar fi apartinut socrului lui Iulius Cezar. Spre deosebire de alte biblioteci din acea perioada, care s-au descompus din cauza contactului cu aerul, pergamentele s-au pastrat – dar pâna acum au fost ilizibile.
Inteligenta artificiala ar putea oferi, în sfârsit, cercetatorilor o modalitate de a citi pasaje din pergamente, care au ramas nedescifrate timp de aproape doua milenii de la eruptie. Cercetarile conduse de profesorul Brent Seales de la Universitatea din Kentucky si încurajate de un concurs cu premii în bani oferite de investitorii miliardari din Silicon Valley folosesc modele de inteligenta artificiala pentru a descifra pergamentele.
Specialistii au folosit tomografia computerizata (similara scanarilor cu raze X) si inteligenta artificiala pentru a „citi” semnele de pe un pergament de papirus. Manuscrisele de la Herculaneum sunt singura biblioteca care a supravietuit din epoca clasica, iar cercetatorii spera ca acolo ar putea exista lucrari necunoscute ale unor poeti si dramaturgi din Grecia si Roma antica.
Un student la informatica a descifrat deja primul cuvânt – „purpura” – de pe un pergament, câstigând 40.000 de dolari în cadrul concursului Vesuvius Challenge. „Ce va arata contextul? Eruditul roman Pliniu cel Batrân exploreaza «purpura» în cartea sa, Istoria naturala, scriind despre procesul de productie al acestei culori rarisime, extrase dintr-o cochilie de scoica”. De asemenea, Evanghelia lui Marcu descrie cum a fost batjocorit Iisus în timp ce era îmbracat în haine purpurii, înainte de rastignire. Ce anume trateaza acest pergament special când vorbeste despre „purpura” este înca necunoscut, dar cred ca vom afla foarte curând, poate chiar în anul 2024”, apreciaza profesorul Seales.
Liniile de la Nazca
Liniile de la Nazca, care traseaza siluetele unor animale terestre, dar si ale unor umanoizi ciudati, inclusiv unul descris ca fiind „un astronaut”, au fost descoperite pentru prima data în 1927, dar nimeni nu a putut explica pâna acum în mod definitiv scopul realizarii lor.
Adeptii teoriilor conspiratiei sugereaza ca liniile uriase care acopera platoul Nazca ar fi putut fi create de extraterestri. Oamenii de stiinta considera însa ca, mult mai probabil, au fost folosite ca drumuri pentru procesiuni, iar scara lor este atât de uriasa pentru ca ele sa fie vizibile pentru zei. Acum, inteligenta artificiala accelereaza procesul de descoperire a unor noi linii Nazca, care au fost sculptate în peisajul din Peru de catre oameni între anii 500 î.Hr. si 500 d.Hr.
Cercetatorii de la Universitatea Yamagata au accelerat de 21 de ori procesul de descoperire de noi linii Nazca, folosind „învatarea profunda”, în parteneriat cu IBM, iar acum folosesc inteligenta artificiala pentru a cauta „geoglife” trecute cu vederea în cautarile anterioare.
Cercetatorii se afla într-o cursa contra cronometru, deoarece eroziunea si schimbarile climatice pun în pericol geoglifele. Ei scriu: „Este imperativ sa identificam si sa protejam cât mai multe geoglife.” Datorita capacitatii de a identifica mai multe geoglife misterioase cu ajutorul inteligentei artificiale, cercetatorii spera sa înteleaga mai multe despre cum si de ce au fost acestea create.
GABRIEL TUDOR
Comentarii