Exponatul lunii mai la Muzeul National de Istorie a României (Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 12) este coiful de la Ciumesti, prezentat în cadrul unei micro-expozitii disponibile în sala Lapidarium.
Obiectul de patrimoniu, realizat din fier, este decorat cu o pasare de prada cu aripile larg deschise, confectionata din tabla de bronz, cu ochii incrustati cu email alb si rosu-coral. Aripile pasarii erau articulate prin balamale, astfel încât se miscau în timpul deplasarii purtatorului, sugerând zborul.
Coiful a fost descoperit într-un mormânt al unei capetenii militare celtice, alaturi de alte obiecte de armament. În micro-expozitie sunt prezentate si trei artefacte atribuite unei capetenii getice descoperite la Popesti, în Câmpia Româna: un umbo de scut, un fragment de camasa de zale si o spada îndoita ritualic.
Mormântul de la Ciumesti a fost descoperit întâmplator, în vara anului 1961, cu ocazia nivelarii unei dune de nisip. El face parte dintr-o necropola mai mare din care s-au cercetat 32 de morminte (sapte de inhumatie si 25 de incineratie). Inventarul funerar, recuperat partial, consta din piese de armament (un coif de fier, o camasa de zale din fier, doua aplici de zale din bronz, doua cnemide de bronz si un vârf de lance), accesorii de îmbracaminte si doua vase ceramice (un vas bitronconic si un castron).
Coiful din fier este piesa cea mai spectaculoasa. Calota acestuia, lucrata prin batere la cald, avea doua aparatoare de obraz mobile, fixate cu balamale si aparatoare fixa de ceafa. Protuberantele, care decorau zona temporala si obrazarele, aveau si functia de a suplimenta capacitatea de protectie a coifului, a partilor mai vulnerabile la lovituri – respectiv tâmpla si obrazul, informeaza Agerpres.
Identificarea pasarii reprezentate pe coif ramâne dificila, însa specialistii considera ca ar putea fi vorba despre un corb, unul dintre animalele sacre în mitologia celtica.
Reprezentari de coifuri celtice decorate cu pasari de prada sau alte animale se întâlnesc pe cazanul de la Gundestrup, din Danemarca, dar piese ca atare, cu exceptia celui de la Ciumesti, nu au fost descoperite în cursul cercetarilor arheologice, ceea ce face ca aceasta piesa sa fie unica.
Dincolo de utilitatea sa ca piesa de armament defensiv, coiful de la Ciumesti poate fi considerat si un simbol al autoritatii unui sef militar celtic.
Cercetarile întreprinse asupra pieselor descoperite în mormântul capeteniei militare celtice au permis reconstituirea unor detalii atât din viata lui personala, cât si a ritualului de înmormântare.
Micro-expozitia poate fi admirata în cursul lunii mai, de miercuri pâna duminica, în intervalul orar 10.00-18.00.
Bujorul Madrigal
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti (USAMV) si Corul National de Camera „Madrigal – Marin Constantin” au anuntat lansarea unui proiect special dedicat florii-simbol a României: crearea „Bujorului Madrigal”, primul soi de bujor realizat în România.
Activitatile de ameliorare se vor desfasura în campusul USAMV, unde specialistii universitatii vor coordona întregul proces de concepere, selectie si evaluare, potrivit unui comunicat transmis de Corul Madrigal.
„Pentru noi, acest parteneriat este o bucurie si o provocare profesionala în acelasi timp. Bujorul Madrigal va reuni cercetarea horticola si identitatea culturala într-un proiect viu, cu potential simbolic si stiintific deopotriva”, a declarat Adrian Asanica, Decanul Facultatii de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti.
Proiectul deschide o noua directie de dezvoltare pentru Corul Madrigal, care îsi propune sa construiasca, în timp, Colectia Madrigal Floralia.
„Energia brandului Madrigalului va fi prezenta în fiecare casa de români, prin aceasta frumusete a lunii mai, bujorul. Suntem în mijlocul unui proces fascinant, în cadrul caruia cautam sa potrivim genele celei mai frumoase flori de care se va bucura România si care va purta cu mândrie numele Madrigalului”, a subliniat managerul Corului Madrigal, Emil Pantelimon.
Bujorul, planta plina de semnificatii pentru poporul român si pentru spatiul geografic al tarii noastre, este sarbatorit în fiecare an la mijlocul lunii mai, perioada sa de înflorire, data de 15 mai devenind astfel Ziua internationala a bujorului, informeaza Agerpres.
În folclorul românesc, bujorul este deseori asociat cu frumusetea, cu sanatatea, cu vitalitatea si cu puritatea si este întâlnit în versuri, în povesti, în picturi si pe motivele traditionale ale portului popular. Pornind de la importanta si semnificatiile sale, prof. univ. dr. Florin Toma de la Facultatea de Horticultura Bucuresti a propus proclamarea oficiala a bujorului ca floare nationala a României, în cadrul unui proiect pe care l-a initiat în anul 2013 si caruia i s-au alaturat, în anul 2015, Andreea Tanasescu si Cristina Turnagiu Dragna, fondatoarele comunitatii online „La blouse roumaine”, noteaza site-ul horticultura-bucuresti.ro. Bujorul a fost decretat floare nationala a României la 26 octombrie 2022.
NICUSOR DINCA
Comentarii