• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 3 august 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 3 august 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Spania între Legenda Neagra si Era descoperirilor

Spania între Legenda Neagra si Era descoperirilor

2 mai 2007
in Glob
A A

Am încercat, în numerele anterioare, sa construiesc o imagine a celui care a fost Hernán(do) Cortés, primul conchistador spaniol care nu doar ca a pus piciorul în ceea ce numim noi astazi Mexic, dar a si reusit performanta ca doar în cateva luni sa distruga o civilizatie straveche, durand de sute de ani, e vorba despre imperiul Aztec.

Încercarea poate fi catalogata oarecum literara, mai exact un amestec de documentar si fictiune, atata vreme cat informatiile despre Cortés sunt în general controversate si zgarcite. Orice am face, e greu de construit o imagine definitiva despre personalitatea sa sau despre motivatiile reale care l-au facut sa paraseasca Spania la tinerete si sa se aventureze în Lumea Noua descoperita de Columb, poposind mai întai în Cuba, acolo unde ar fi ramas un ilustru anonim daca, la un moment dat, împins de aventura si de inconstienta tineretii, n-ar fi fortat soarta si nu s-ar fi dus în Mexic, în fruntea unei mici slehte de aventurieri mai marunti decat el.

Lumina în care l-am prezentat nu este una favorabila: un aventurier, manat de dorinta de îmbogatire, poate si de marire, un scelerat inteligent care a trecut prin foc si sabie populatia unui imperiu mult prea fragil în fata violentei bine înarmate. Dar am încercat sa îl imaginez si ca pe un barbat tanar, si deloc prost, care traia în efervescenta descoperirii lui Columb si care, avand atuul varstei de partea lui, a fost tentat de aceasta aventura sublima care era America.

Sa nu uitam însa ca a fost o vreme cand aceste bande de „razboinici” sangerosi, fata de care chiar si temuta Inchizitie spaniola închidea ochii, au fost glorificate, într-un proces care s-a numit „eroificarea conchistadorilor”. Cu alte cuvinte, s-a încercat acreditarea ideii ca ei erau reprezentantii societatii occidentale „civilizate”, straveche si deci democratica, crestina si nu pagana, dezvoltate si nu primitive, care avea tot dreptul sa-si însuseasca pamanturile noi si pe locuitorii acestora.

Pare ciudat, dar sa nu ne miram ca aceeasi mentalitate este vie si azi la marile puteri care rastoarna „tirani” pentru a aduce o „democratie occidentala” acolo unde nu este defel specifica. Faptul ca sub acest pretext se ascund interese economice este o alta poveste, la fel de adevarata cum era si pe vremea conchistadorilor lui Cortés. Dupa „eroificarea conchistadorilor” era firesc sa apara si o alta tendinta, aceea de reconsiderare a caracterului acestora, de data aceasta în contextul modern al sentimentului anti-colonial si al discutiei despre drepturile omului si al „Legendei Negre”.

Dar ce este „Legenda Neagra”? La Leyenda Negra este descrierea spaniolilor drept niste indivizi însetati de sange, cruzi, intoleranti, lacomi si fanatici. „Legenda” a fost batuta în cuie de un anume Julián Juderías  în cartea sa La leyenda negra y la verdad histórica (Legenda Neagra si adevarul istoric) publicata în anul 1914, în care el descria perioada de dominare a Spaniei imperialiste si revizuia, din perspectiva religiei sale protestante, rolul istoric al Inchizitiei.

Natura Spaniei si a politicilor ei interne si externe a fost mereu prilej de dispute chiar între spanioli, de la scriitorul manierist Gongora, (1561-1627), pana la „Generatia 98”. Lucrarea lui Julián Juderías a avut succes, fiind folosita de nationalistii din regiunile non-Castiliei ca o arma politica împotriva guvernului central de la Madrid. Ca o contra-balansare, a existat si o „Legenda Alba”, termen care descrie istoria Spaniei ca fiind una mai umana, mai virtuoasa, mai toleranta si în general mai buna decat a altor state europene.

Cum-necum, cu legende albe sau negre, istoria este asa cum a fost si faptul ca Expozitia de la Sevilla din 1992, care a celebrat 500 de ani de la descoperirea Americii de catre Columb, a stat sub semnul „Erei Descoperirii” si nu al Colonizarii sau Cuceririi, este un semn ca unele idei din „Legenda Neagra” au fost însusite oficial. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Montreuil-Bellay – o fortareata pe Loara

Urmatorul Articol

Pui inabusit

Articole Similare

Glob

Epava corabiei Oresund

27 iulie 2026

Scafandri arheologi indieni si danezi vor explora epava unei corabii din secolul...

Glob

Presiune asupra muzeelor

20 iulie 2026

În timp ce vizitatorii admira scheletele de animale expuse într-un muzeu de...

Glob

Polenizatorii în pericol

13 iulie 2026

Oamenii de stiinta au descoperit modificari moleculare la bondarii expusi la un...

Glob

Capsula timpului a Americii

6 iulie 2026

„America’s Time Capsule”, o capsula nationala a timpului, unica într-o generatie, a...

Glob

O cometa neobisnuita

30 iunie 2026

Cometa 3I/ATLAS, care traverseaza în mare viteza Sistemul Solar, este probabil mult...

Glob

Experiment contraintuitiv

22 iunie 2026

Compania Google vrea sa elibereze 64 de milioane de tântari infestati cu...

Urmatorul Articol

Pui inabusit

Conopida cu smantana

Umplutura pentru pasca moldoveneasca

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

23 iulie 1968 – Deturnarea unui avion al companiei El Al

27 iulie 2026

23 iulie 1968 a ramas în istoria aviatiei drept ziua în care...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Cele mai bune filme despre conspiratii

27 iulie 2026

Vederea unui om imobilizat pe o masa clinica, în timp ce creaturi...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Magia cristalelor

27 iulie 2026

Florile de mina extrase de-a lungul a peste 50 de ani din...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Eficacitatea „ceasurilor inteligente”

27 iulie 2026

Ceasurile inteligente au devenit instrumente comune pentru monitorizarea sanatatii, care colecteaza date...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Inamicii tenului

27 iulie 2026

Vara, cu mult Soare, paradoxal, poate genera multor persoane un inconvenient estetic,...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Placinte cu urda

27 iulie 2026

100 g unt, 100 g faina, 100 g urda, putina sare. Umplutura:...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.