N-o sa stim niciodata care întrebare este mai pertinenta: de ce iubim femeile (vezi cartea lui Mircea Cartarescu) sau de ce iubim berea. Cu toate acestea, berea, care se pare ca este una dintre cele mai vechi bauturi din lume, a contribuit la „progresul stiintei”, ca sa nu mai amintim numarul impresionant de carti dedicate bauturii aurii. Pare incredibil, dar fara „sucul de orz”, cum era cunoscuta berea cu mult timp în urma, nu am fi avut astazi frigidere.
Carl von Linde lucra pentru compania Spaten când l-a inventat, pentru a izola bautura deja îmbuteliata de caldura masinilor care continuau sa fabrice noi litri. Inventia lui s-a dovedit utila pentru multe alte lucruri. Asa s-a întâmplat si cu ambalajele din sticla: americanul Michael Joseph Owens a inventat prima masina în stare sa fabrice în serie aceste sticle, scopul initial fiind folosirea lor pentru comercializarea berii. Berea l-a ajutat si pe Cristofor Columb. Se stie ca marii exploratori de la sfârsitul secolului al XV-lea nu porneau în expeditii fara a se fi aprovizionat cu câteva zeci de butoaie cu bere, dat fiind faptul ca în lungile calatorii apa se clocea.
Berea a colaborat activ la colonizarea Americii. Multi europeni se îmbolnaveau acolo pentru ca nu erau obisnuiti cu apa din Lumea Noua. Mortalitatea a scazut când au putut sa-si fabrice bautura favorita. În secolul al XVIII-lea, englezul Joseph Priestley a descoperit dioxidul de carbon tot datorita berii. Ceea ce i-a stârnit curiozitatea nu a fost altceva decât faptul de a fi observat, într-o berarie din apropierea casei sale, ca existau gaze care „cadeau” pe podea în procesul de fermentatie, asta deoarece erau mai grele decât aerul.
Tot analizându-se fermentatia s-a inventat si scara PH. Cu aceasta si-a rezolvat Carlsberg problemele pentru a masura cu deplina exactitate nivelurile de aciditate ale bauturilor sale. Lucrând la o berarie, James Joule a creat pretioasele termometre cu mercur. Se spune chiar ca, pe vremea când a inventat procesul de pasteurizare, Louis Pasteur încerca de fapt sa afle de ce se strica berea.
Vincent Van Gogh la Bucuresti
Iubitorii de arta plastica din tara noastra au motive de satisfactie: desenul „Culegatoarea de morcovi” de Vincent Van Gogh a fost expus recent la Muzeul Colectiilor de Arta, din Bucuresti. Potrivit unui comunicat de presa al Muzeul National de Arta al României (MNAR) transmis AGERPRES, desenul a fost retras temporar în depozitele muzeului în anul 2014, conform normelor internationale de conservare, fiind extrem de sensibil la efectele luminii. Lucrarea face parte din Colectia de arta comparata Alexandra si Barbu Slatineanu.
Desenul în carbune „Culegatoarea de morcovi” a fost realizat în anul 1885 de Vincent Van Gogh (1853-1890) si achizitionat, din câte se pare, de Alexandru Slatineanu din magazinul celebrului negustor de arta Ambroise Vollard. Este cea mai valoroasa piesa de arta occidentala din colectie si singura lucrare de Vincent Van Gogh dintr-un muzeu din România, spun specialistii, lucrarea urmând a fi expusa timp de sase luni.
În Colectia de arta comparata Alexandra si Barbu Slatineanu se afla peste 400 de obiecte create în spatiul românesc, occidental si oriental. Intentia donatorilor de a sublinia specificitatea creatiei artistice românesti în context universal se traduce prin sintagma „colectie de arta comparata” care precede numele colectiei.
Doctorul Alexandru Slatineanu (1873-1939) a pus bazele acestei colectii, alaturi de sotia sa, Irina, pictorita amatoare, si de doctorul Ioan Cantacuzino. Fiul sau, Barbu Slatineanu (1895-1959), a fost un cunoscator avizat al ceramicii populare românesti si a publicat mai multe studii în reviste de specialitate.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii