Celebra masca de bronz de la Buridava, cel mai valoros artefact din judetul Vâlcea, a revenit în Râmnicu Vâlcea dupa trei ani în care a fost expusa în mari orase din lume si poate fi admirata în cadrul unei expozitii despre patrimoniul cultural din zona Ocnele Mari, care a fost vernisata la Muzeul de Istorie.
Cu o lungime de 20 de centimetri si o latime de 12 centimetri, masca a fost descoperita în urma cu mai bine de patru decenii într-un sanctuar ridicat pe Colina Sacra a fostei cetati dacice Buridava din localitatea vâlceana si este unul dintre cele mai interesante si originale obiecte de pe vremea dacilor gasite pâna acum în România, fiind, totodata, o piesa unica în Europa.
„Masca a fost descoperita în deceniul al optulea al secolului trecut de catre renumitul arheolog si cercetator Dumitru Berciu pe acropola, într-un templu, iar pe baza relatiei stratigrafice aceasta piesa este datata la sfârsitul secolului I î.e.n. În mass-media, aceasta masca este catalogata ca o masca mortuara. Dar nu este o masca mortuara pentru ca este o masca mult mai mica, iar mastile mortuare de regula copiau chipul defunctului. Aceasta piesa pur si simplu este o masca ce îndeplinea rolul de icoana, ca sa zic asa, sa fiu pe întelesul tuturor. În literatura de specialitate exista mai multe teorii si anume ca aceasta masca îl reprezinta pe zeul razboiului de la romani, pe Marte, pentru ca stim clar ca autorii antici vorbesc de un zeu asemanator al dacilor cu cel al romanilor. Alti autori, cum ar fi Dumitru Berciu, vorbesc de faptul ca aceasta masca l-ar reprezenta pe Hercule. Astfel putem observa o influenta venita din partea grecilor. Mai nou, în literatura de specialitate, se vorbeste ca aceasta piesa ar reprezenta un import venit din lumea celtica. Deci Buridava Dacica a avut un rol important atât în lumea greco-romana, ca si în lumea celtica sau sarmatica”, a precizat seful sectiei de Istorie din cadrul muzeului, Ionut Tutulescu, curatorul expozitiei.
Pe lânga masca dacica, în cadrul expozitiei de la Muzeul Judetean Vâlcea, vizitatorii au ocazia sa admire si alte numeroase obiecte vechi si valoroase ce dateaza din diferite perioade ale istoriei acestei asezari cunoscuta înca din antichitate pentru exploatarea sarii.
„Este o expozitie în care nu am încercat sa scoatem în relief doar celebra asezare de la Buridava Dacica. Ocnele Mari reprezinta o mina de aur pentru arheologia româneasca (…) În zona Ocnelor Mari exista singurul tell de epoca bronzului identificat la sud de Carpati, unde depunerea arheologica este de cel putin patru metri. Exista o succesiune de depuneri arheologice, o succesiune de niveluri de locuire, care încep odata cu eneoliticul dezvoltat, undeva pe la 4.500 î.Hr., si se încheie undeva pe la secolul VI î.Hr. Acest tell din pacate a fost foarte putin cercetat, dar în aceasta expozitie se pot vedea anumite piese obtinute în timpul cercetarilor efectuate de catre preot Gheorghe Petre Govora. De asemenea, în aceasta expozitie, pe lânga acest bogat patrimoniu arheologic, putem observa si afla informatii esentiale despre evolutia arhitecturii în zona Ocnelor Mari. Aici putem vorbi de doua biserici domnesti, putem vorbi de existenta unei comunitati înstarite datorita acestei resurse importante care este sarea. Mentionez cercetarea arheologica pe care eu si colegul Carol Terteci am efectuat-o în anul 2017, cu prilejul restaurarii si reintroducerii în circuitul monahal a Bisericii «Adormirea Maicii Domnului», pentru ca în interiorul acestei biserici am identificat o biserica mult mai veche, datând din perioada lui Mircea cel Batrân, adica undeva la sfârsit de secol XIV, început de secol XV. Aceasta biserica a fost ridicata de o comunitate bogata, iar bogatia acestei comunitati este reliefata de inventarul funerar pe care l-am gasit în primele doua niveluri de înmormântare din cadrul acestei biserici. Vorbim de inele de argint, care au analogii în zona de sud-vest a României si anume în zona Drobeta, dar si în zona de nord a României, în zona Transilvaniei, ceea ce denota influentele culturale care erau în perioada respectiva”, a adaugat arheologul vâlcean.
De asemenea, printre obiectele expuse se afla si o sabie a unui cavaler din perioada medievala, un tezaur monetar din vremea lui Mircea cel Batrân, precum si ceramica romana de lux, toate descoperite în localitatea vâlceana de-a lungul anilor si care atesta cele mai vechi forme de exploatare a sarii în zona.
Expozitia dedicata descoperirilor arheologice de la Ocnele Mari va fi deschisa pâna la sfârsitul lunii septembrie 2024.
NICUSOR DINCA
Comentarii