Printre riscurile expunerii irationale la soare se numara si cancerul de piele sau melanomul malign.
Statisticile oamenilor de stiinta vin cu o precizare destul de alarmanta: la începutul acestui mileniu una din 100 de persoane poate deceda din cauza unui melanom malign.
Printre riscurile expunerii irationale la soare se numara si cancerul de piele sau melanomul malign.
Statisticile oamenilor de stiinta vin cu o precizare destul de alarmanta: la începutul acestui mileniu una din 100 de persoane poate deceda din cauza unui melanom malign.
Alunitele sau negii au potential malign daca sunt agresate (taiate, rupte, frecate, expuse exagerat la soare).
De ce apar alunitele?
Aparent inofensivele alunite, ca si negii de altfel („nevi”, în terminologie medicala) reprezinta de fapt o degenerare a celulelor sistemului melanocitic (tesuturile cu pigment) si se exprima de obicei printr-o pata colorata, maronie spre brun închis. Cel mai adesea apar pe fata si pe gât, dar si pe abdomen sau pe spate.
Adevarata cauza a acestui proces este înca necunoscuta, desi subiectul se afla sub „lupa” cercetarilor de mult timp. Pe baza observatiilor clinice si a statisticilor s-a putut însa constata cu certitudine ca se poate vorbi, în primul rând, de o predispozitie genetica („sindromul nevilor displazici familial”). S-a constatat ca, daca în familia pacientului cu nevi pigmentari a existat o ruda afectata de melanom, atunci riscul dezvoltarii si malignizarii melanomului este de aproape 100%. Pigmentarea cutanata („alunite” din nastere) este al doilea factor de risc cu transmitere genetica. În ceea ce priveste radiatiile ultraviolete (expunerea la soare în orele de insolatie maxima), acestea favorizeaza declansarea mecanismelor de aparitie si dezvoltare a nevilor cu potential malign.
Exista „preferinte” legate de vârste?
Statisticile arata ca vârsta medie este de 53 de ani, dar cu precizarea ca peste 50% din indivizii cu melanom malign au vârste cuprinse între 25 si 40 de ani. În ceea ce priveste persoanele vârstnice, acestea dezvolta în cele mai multe cazuri o forma de melanom malign provenit dintr-o leziune cutanata (de obicei sub forma de pata, mai ales pe fata) care a crescut lent în dimensiuni pe parcursul anilor, mergând spre un proces de malignizare. De precizat este si faptul ca boala nu are preferinte legate de sex, femeile si barbatii sunt afectati deopotriva.
Cine trebuie sa ia aminte la pericol?
Deocamdata, medicina nu detine o lista a „imbatabililor”, în schimb poate sa-i avertizeze pe cei care prezinta factori de risc deja cunoscuti ca fiind implicati în dezvoltarea unui melanom: l persoanele cu pielea de culoare deschisa, pistrui, ochi albastri si par blond l persoanele adulte l persoanele cu leziuni pigmentate preexistente l persoanele care în adolescenta s-au expus în mod exagerat la soare, care au nevi congenitali (din nastere), care provin din familii cu istoric sugestiv de melanom (riscul este de doua ori mai mare) l persoanele cu numar crescut de nevi l persoanele care obisnuiesc sa se expuna sezonier la radiatii ultraviolete.
Cum aflam potentialul de risc?
Din nefericire, singurele teste speciale, netraumatizante, disponibile pentru melanom sunt cele care sesizeaza boala în faza de metastaza. Analizele imagistice (ecograf, rezonanta magnetica etc.) sunt utile numai în detectarea metastazelor, localizate de obicei la nivel cerebral, limfatic si pulmonar. Singura procedura adecvata de diagnostic în cazul unui nev pigmentar suspect din punct de vedere medical este biopsia chirurgicala. De altfel si tratamentul melanomului consta în excizia chirurgicala, asociata sau nu, în functie de fiecare caz în parte, cu chimioterapie adjuvanta. Melanomul malign este o forma de cancer al pielii cu prognostic în general sever. Evident ca acesta depinde în totalitate de stadiul leziunii initiale (de dimensiunea si de profunzimea ei). Cel mai bun prognostic îl au leziunile mai mici de 85 mm, cu o rata de supravietuire de pâna la 5 ani în 95-100% din cazuri. În schimb, metastazele la nivel limfatic sau al ganglionilor limfatici regionali implica o supravietuire de pâna la 5 ani numai la maximum 5% din cazuri.
Paza buna trece primejdia rea.
Cea mai fericita modalitate de a nu ajunge la boala este prevenirea, care se reduce la câteva lucruri la îndemâna oricui: l evitarea expunerii în exces la radiatiile solare, mai ales în perioa-dele cu încarcatura maxima de raze ultraviolete l folosirea de lotiuni protectoare fata de razele soarelui l interdictia de a taia negii si alunitele în scopuri estetice.
2) Alaptatul la sân te face mai inteligent!
Un studiu efectuat recent de specialistii de la Spitalul de Obstetrica si Ginecologie „Grigore Ghica Voda”, pe o perioada de trei ani, arata ca bebelusii alaptati la sân au un coeficient de inteligenta cu 10 puncte mai mare decât bebelusii hraniti cu lapte praf. Cu toate acestea, au aratat specialistii, a crescut numarul de mame care prefera sa-si hraneasca bebelusii cu lapte praf. „Într-o tara saraca precum România se promoveaza gresit si prea mult consumul de lapte praf în locul celui matern. Mamele au ajuns sa refuze sa mai alapteze, pentru ca nu sunt bine informate. Exista perceptia ca laptele praf e mai potrivit decât alaptarea la sân. Nimic mai gresit. Alimentatia la sân este importanta atât pentru mama, cât si pentru copil, prin beneficiile pe care le are”, a declarat Georgeta Musat, presedintele Asociatiei „Totul pentru tine si copilul tau”.
3) Cea mai rara grupa de sânge
Aceasta este Grupa A II pozitiv, pacientii care au o asemenea grupa sangvina sunt într-o situatie critica ori de câte ori e vorba de o transfuzie. În tara noastra exista o acuta criza de sânge din aceasta grupa, cei care sunt in nevoie fiind efectiv la marginea prapastiei.
Apendicita nu este o banalitate!
Nu în putine cazuri este indusa înca din copilarie ideea ca inflamatia...
Comentarii