Alchimia vinului

    
     Pentru ca ne aflam în acea perioada a toamnei când vinul îsi face în mod triumfator intrarea în existenta noastra pe calea vinului nou, merita sa facem o discutie pe marginea alchimiei vinului în general, alchimie foarte putin cunoscuta. Stiinta ne-a dat posibilitatea sa ne clarificam opinia fata de bauturile alcoolice, în general, si fata de vin, în particular, opinie care a fost foarte variabila de-a lungul timpului.
    
     Pentru ca ne aflam în acea perioada a toamnei când vinul îsi face în mod triumfator intrarea în existenta noastra pe calea vinului nou, merita sa facem o discutie pe marginea alchimiei vinului în general, alchimie foarte putin cunoscuta. Stiinta ne-a dat posibilitatea sa ne clarificam opinia fata de bauturile alcoolice, în general, si fata de vin, în particular, opinie care a fost foarte variabila de-a lungul timpului.    
     Citez un fragment dintr-un recent document al Facultatii de medicina din Franta, privind vinul; „Vinul nu constituie un veritabil aliment, toxicitatea sa datorata prezentei alcoolului trebuind sa-i reduca în mod sever consumul, alcool care nu trebuie sa depaseasca cantitatea de un gram pe kilogramul de greutate corporala si pe zi”.    
     În documentul mentionat ni se mai face specificarea ca vinul nu trebuie sa fie considerat drept suc de struguri fermentat, asa cum se crede în mod obisnuit, si aceasta pentru ca el cuprinde un numar important de substante aditive. Aceste substante pot fi categorisite în mai multe grupe ca: produse de vinificatie, substante conservante, clarifiante, stabilizante si adjuvante ale filtratiei. Lista acestor substante este foarte mare si se considera a fi de domeniul cifrei de 40, cele mai importante dintre acestea fiind anhidrida sulfuroasa, bisulfitii, acidul tartric, fosfatul de calciu, fosfatul de amoniac, taninul, tartratul de potasiu, caseina, gelatina, pamântul de infuzorii, amianta, negrul animal sau vegetal, fericianura de potasiu, guma arabica, diversele ierbicide si pesticide etc., etc. Aceasta fara a socoti si zaharul, care se adauga pentru a-i ameliora gustul si a-i ridica continutul de alcool.    
     Toti acesti aditivi, oricât de liciti ar fi acestia, fac din vin în primul rând o bautura chimica si numai în al doilea rând o bautura reprezentând un suc natural de struguri fermentat. Din nefericire însa, toti acesti produsi chimici, desi exercitând efecte favorabile în asa-numitul proces de vinificatie, exercita si efecte nefavorabile în ceea ce priveste sanatatea. Se stie, de exemplu, din acest punct de vedere, ca excesul de anhidrida sulfuroasa sau de fericianura de potasiu nu este lipsit de prejudicii pentru organism. S-a demonstrat, de exemplu, pe cale experimentala, ca anhidrida sulfuroasa, dincolo de limita de 45 mg, genereaza simptome dezagreabile, ca arsurile de stomac, si mai ales migrene. Or, în Franta, cantitatea de anhidrida sulfuroasa folosita în vinificatie depaseste adesea pragul a 100 mg.    
     Alchimia vinului este, dupa cum vedeti, nu numai cât se poate de chimica, ci si cât se poate de complexa. Vinul reprezinta, în esenta, o performanta chimica care, aparent, ne da impresia ca am egalat sau chiar am înfrânt natura. În realitate însa, natura nu poate fi egalata niciodata, iar epoca vinurilor naturale, dupa cum afirma unii specialisti, s-a încheiat de mult.