Aproximativ un barbat din patru si o femeie din 10 se confrunta cu problema apneei (oprirea respiratiei) la fiecare 12 minute, in medie, pe parcursul unei nopti de somn. Mai grav este ca 90% dintre ei ignora acest fenomen. Sforaitul insotit de oprirea respiratiei (apnee) reprezinta inca un sindrom putin cunoscut in lumea medicala. Totusi, problema trebuie tratata cu seriozitate, caci aceste apnei pot sta la originea infarctelor, a hipertensiunii arteriale si chiar a unui accident vascular cerebral.
Profilul bolnavului
Chiar daca nu toate persoanele care sufera de apnee in timpul somnului nu prezinta toate semnele care urmeaza, specialistii au pus la punct portretul-robot al celui afectat:
– barbat sau femeie dupa menopauza
– care este foarte obosit(a)
– care adoarme cu usurinta (in fata televizorului, la caldura…)
– care este supraponderal (doua cazuri din trei)
– care sufera de hipertensiune arteriala (doua cazuri din trei)
-care sufera de retrognatie (deformare a maxilarului care, din profil, pare impins in spate)
– care are probleme cu memoria
– este deprimat(a) (un caz din trei) si/sau anxios(a)
Un tratament indispensabil
Sforaitul, fara apnee, este o afectiune grava din punctul de vedere al partenerului cu care imparti patul, caruia ii este perturbat somnul… Perioadele de pauza respiratorie nocturna sunt insa periculoase. Ele provoaca microtreziri, alterand calitatea somnului. Acesta devine fragmentat si destructurat, fapt ce genereaza perturbari la nivelul intregului organism. In afara consecintelor din viata cotidiana ce se traduc prin somnolenta excesiva, acest sindrom este responsabil de cresterea tensiunii arteriale, este un factor de risc in aparitia insuficientei cardiace, a accidentelor vasculare cerebrale si poate determina leziuni cerebrale ce pot duce pe termen lung la dementa.
Apneicii dezvolta, de asemenea, mai usor rezistenta la insulina, imbolnavindu-se mai des de diabet. In plus, cand somnul este alterat, somnolenta resimtita a doua zi reduce simtitor atentia, ceea ce are repercusiuni importante asupra activitatii de la serviciu sau in trafic, in cazul in care bolnavul conduce masina, caci 35% dintre accidentele mortale ce au loc zilnic sunt cauzate de somnolenta.
Cum se poate interveni?
– Tratamentul se face pe mai multe planuri si impune in primul rand luarea unor masuri in viata cotidiana.
– Suprimarea consumului de alcool (chiar si un pahar de vin este prea mult), renuntarea la pastile de tipul somniferelor, care agraveaza apneea. Numai aceste doua masuri ajuta la reducerea la jumatate a crizelor respiratorii. De asemenea, pierderea in greutate este indispensabila.
– Evitarea dormitului pe spate, caci o astfel de pozitie poate provoca apnee anumitor persoane.
– Eliminarea posibilitatii existentei unui obstacol anatomic (polip, deviatie nazala, anomalie a valului palatin) care sa determine aparitia apneei. Dar aceasta posibilitate este exceptionala.
– Din pacate, exista o tendinta exagerata in a practica prea multe interventii chirurgicale asupra tesutului gatului, valului palatin sau amigdalelor. Astfel de practici, extrem de dureroase si cu rezultate cel putin discutabile pot genera efecte secundare jenante, precum alterarea calitatii vocii sau tulburari de deglutitie cu regurgitarea alimentelor prin fosele nazale.
– Pentru apneile mai severe, tratamentul de referinta ramane ventilatia nocturna in presiune pozitiva. Aceasta presupune purtarea pe timpul noptii a unei masti nazale cuplate la un generator de aer. Chiar dupa primele nopti, pacientul cunoaste ameliorari importante ale starii de sanatate.
– Persoanele care nu suporta masca sau pentru indivizii tratati cu masca, dar care trebuie sa plece in calatorii de scurta durata pot recurge la ortezele care se aplica la nivelul maxilarului. Este vorba de un aparat confectionat dintr-un plastic foarte moale, care nu se poarta decat pe timpul noptii si care permite scoaterea si mentinerea maxilarului inferior si a limbii putin in fata. Aceasta tehnica permite reducerea cu pana la 40% a episoadelor de apnee.
Cum se stabileste diagnosticul
Atunci cand starea de somnolenta se prelungeste mai multe saptamani la rand, in ciuda faptului ca „dormiti” bine pe timpul noptii, se impune instituirea unui examen medical special, la un specialist pneumolog sau alta unitate spitaliceasca dotata cu un aparat care sa permita analizarea somnului. Polisonografia analizeaza calitatea somnului; poligrafia ventilatorie evalueaza ventilatia, saturatia de oxigen si sforaiturile.
– Peste 10 episoade de pauze respiratorii/ora se considera suferinta si se pune diagnosticul de apnee a somnului.
– Peste 20 episoade de pauze respiratorii/ora impun supravegherea pacientului.
– Peste 30 episoade de pauze respiratorii/ora impun un tratament special.
Remedii homeopatice
– In caz de sforait, obstructionare cronica a nasului pe timpul noptii, iritabilitate la trezire: Lycopodium 5 CH, 3 granule, seara.
– In caz de abuz de alcool, condimente. Sforait, somn agitat: Nux vomica 5 CH, 3 granule, seara.
– In caz de nas infundat pe timpul noptii. Obezitate dublata de somnolenta pe parcursul zilei: Ammonium Carbonicum 7 CH, 3 granule, de doua ori pe zi.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii