Aromoterapia condimentelor si a mirodeniilor

    
     Incercând sa ne imaginam ce ar reprezenta bucataria noastra si mesele pe care le preparam aici, în lipsa condimentelor si a mirodeniilor, realizam perfect ce fade ar fi unele bucate, preparate din alimente uzuale ca fainoasele, produsele carnate, salatele etc., etc.
    
     Incercând sa ne imaginam ce ar reprezenta bucataria noastra si mesele pe care le preparam aici, în lipsa condimentelor si a mirodeniilor, realizam perfect ce fade ar fi unele bucate, preparate din alimente uzuale ca fainoasele, produsele carnate, salatele etc., etc.    
     Dupa cum stim, prin procesul fierberii produsele alimentare devin mai digerabile, nu însa si mai gustoase, asa ca bucataria si, implicit arta gatitului foloseste o multitudine de alte procedee ca prajirea, frigerea, rumenirea, îmbibarea în diverse sosuri etc., si mai ales apeleaza la condimente si mirodenii pentru a iesi din acest impas.    
     Condimentele si mirodeniile reprezinta, într-adevar, foarte mult în alimentatia umana dar, în ipoteza ca anumite limite sunt în mod constant depasite, limite foarte variabile de la individ la individ si de la starea normofiziologica a mucoaselor sale digestive si în special a aceleia a stomacului, efecte negative de tot felul nu întârzie prin a-si face aparitia.    
     Condimentele si mirodeniile ne vor face însa sa meditam mai mult asupra unei ramuri a terapeuticii naturiste, foarte putin cunoscuta, care urmareste ameliorarea sau chiar vindecarea diverselor boli pe calea aromelor, respectiv pe calea unor produsi volatili si odoranti, extrasi în majoritatea cazurilor din plante aromatice si care ni se prezinta fie sub forma unor esente naturale, fie a unor uleiuri esentiale. Aceasta ramura a terapeuticii naturiste este aromoterapia.    
     M. Jourdain, un specialist francez în problema, ne precizeaza ca „toti medicii si toate gospodinele care folosesc la gatit sau în scopuri terapeutice ceapa, usturoi, cimbru, marar precum si alte plante odorante, practica, fara sa-si dea seama, fito si mai ales aromoterapia”. P. Griffon, membru al Academiei de Farmacie din Paris ne-a facut dovada experimentala, ca dispersia pe cale de aerosoli, a unui amestec format din esente de pin, cimbru, menta, lavanda, rozmarin si scortisoara, s-a soldat cu distrugerea în numai jumatate de ora a tuturor mucegaiurilor si a tuturor stafilococilor, care poluau aerul încaperilor în care s-a practicat dispersia.    
     Cum pe tema aromoterapiei s-a creat o vie miscare de idei, nu trebuie sa ne surprinda faptul ca s-au si pus deja la punct o serie de uleiuri esentiale, dimpreuna cu proprietatile lor medicinale. Iata câteva dintre ele:    
     – Uleiul de usturoi este în principal vermifug (adica îndeparteaza din organism viermii intestinali) apoi aperitiv si hipotensor.    
     – Uleiul de cimbru exercita nete efecte spasmolitice, secretomotorii si antiseptice.    
     – Uleiul de fenicul exercita, de asemenea, efecte spasmolitice si sporeste diureza, adica eliminarea renala.    
     – Uleiul de coriandru si chimion exercita efecte aperitive si carminative (adica favorizeaza eliminarea gazelor).    
     – Uleiul de pin este un bun antiseptic al cailor respiratorii si urinare.    
     – Uleiul de ienupar este diuretic, favorizând în mod preponderent eliminarea azotului si a clorului pe cale renala.