Bacteria care da dureri de cap

          Potrivit rezultatelor unui grup de cercetatori italieni, unele dureri de cap ar avea drept cauza o bacterie „clasica”, deci bine cunoscuta – Helicobacter Pylori – pe seama careia se puneau pâna acum doar infectiile gastrice si împotriva careia se lupta cu ajutorul antibioticelor. Acesta ar fi tratamentul si pentru durerile de cap.

          Potrivit rezultatelor unui grup de cercetatori italieni, unele dureri de cap ar avea drept cauza o bacterie „clasica”, deci bine cunoscuta – Helicobacter Pylori – pe seama careia se puneau pâna acum doar infectiile gastrice si împotriva careia se lupta cu ajutorul antibioticelor. Acesta ar fi tratamentul si pentru durerile de cap. Vindecarea ar fi si mai eficace daca administrarii de antibiotice i s-ar asocia si un tratament cu lactobacil, o bacterie non-patogena care exercita un efect benefic asupra organismului, cum ar fi refacerea florei intestinale.
          Aceste concluzii preliminare, prezentate recent la o conferinta privind bolile infectioase, arata ca 18% dintre bolnavii avuti în vedere în cadrul cercetarii, suferinzi de cefalee cronica, erau infectati cu Helicobacter Pylori. De altfel, aceasta bacterie, responsabila de declansarea de infectii gastrice, dar si de ulcere si chiar cancer de stomac, a fost înscrisa în ultimii ani pe o lista mai ampla de afectiuni si dereglari functionale, unele legate chiar de sistemul imunitar, cardiovascular sau al pielii.
          Pentru a pune în evidenta implicarea bacteriei amintite în durerile de cap, cercetatorii de la Laboratorul de microbiologie clinica al Universitatii din Milano au împartit grupul de studiu format din 130 de persoane în doua grupuri. Subiectii dintr-un grup au primit tratament numai cu antibiotice timp de trei zile, iar celorlalti li s-au administrat atât antibiotice cât si lactobacillus, continut în iaurturi si alte produse lactate. În plus, acesti pacienti au prelungit dieta bogata în lactobacillus timp de trei luni, consumând trei doze cotidiene de produse lactate, dupa care au trecut la o singura doza zilnica în urmatoarele noua luni. Concluzia specialistilor? La o luna de la începutul tratamentului, pacientii din ambele grupuri se aflau în acelasi punct al ameliorarii suferintei cronice, asadar cu rezultate asemanatoare, dar la capatul unui an, diferentele dintre ei erau deja semnificative. Disparitia durerilor de cap si totodata a bacteriei incriminate s-a dovedit a fi mult mai marcanta în rândul pacientilor din cel de-al doilea grup. La finalul anului-test, 50% dintre pacientii tratati doar cu antibiotice înca mai faceau crize de cefalee (mai rare însa), în timp ce dintre subiectii tratati si cu lactobacillus doar 20% mai prezentau din când în când migrene, dar mult mai suportabile decât înaintea tratamentului.
          Peter Goadsby, renumit specialist în migrene, profesor de neurologie clinica si neurochirurgie la Londra, a gasit interesanta ideea cercetatorilor italieni, dar le-a reprosat lipsa unui al treilea grup-test tratat cu placebo, ceea ce ar fi permis o comparatie si o concluzie mult mai solida în privinta subiectului abordat. Potrivit opiniei lui, „efectul placebo”, pe seama caruia pacientii se vindeca doar pentru ca au convingerea ca beneficiaza de un anumit tratament promitator, ar putea reprezenta pâna la 30% din numarul ameliorarilor. Este un punct de vedere demn de luat în seama, motiv pentru care cercetarile pe aceasta tema vor continua. Un lucru este cert si unanim acceptat de oamenii de stiinta: „Helicobacter Pylori elimina o toxina care poate contribui în mod substantial la declansarea crizelor de migrena”.