Anual, în ziua de 10 octombrie se marcheaza Ziua Mondiala a Sanatatii Mintale. Nu e o sarbatoare, nici comemorare, ci mai degraba prilejul potrivit pentru a sensibiliza lumea medicala, dar si populatia si, nu în ultimul rând, responsabilii din sfera politicii, în legatura cu evolutia ascendenta mai mult decât îngrijoratoare a afectiunilor cu substrat sau cauze certe de natura psihologica. Sa ne gândim la un singur lucru, pentru a realiza ca nu trebuie sa glumim absolut deloc pe aceasta tema: aflam uneori din emisiuni de stiri despre fapte abominabile comise de persoane care – ni se spune în treacat – au antecedente psihiatrice. Dar foarte multi asemenea indivizi se misca printre noi, fara sa îi întrebe cineva de sanatate…
Atac concertat asupra mintii umane
Tulburarile mintale apar în toate culturile si în toate etapele vietii. Ele sunt consecinte sau factori de risc pentru multe alte probleme de sanatate, fiind adesea asociate saraciei, marginalizarii si dezavantajului social si categoriilor cu niveluri scazute de educatie. De asemenea, pe lânga ceilalti factorii genetici si psihici, integritatea sanatatii mintale se asociaza cu schimbarile sociale rapide, cu nivelul stresului de la locul de munca, discriminarea de gen, excluderea sociala, stilul de viata nesanatos, riscurile violentei de toate tipurile (fizica, verbala, conjugala, stradala etc), cu alte probleme de sanatate, cu accesul la îngrijire si tratament si cu încalcarile drepturilor omului.
Nu sunt putine familiile în care întâlnim persoane cu afectiuni mintale sau care vor avea nevoie de asistenta si îngrijiri pentru a face fata unor perioade dificile din viata lor, dar deseori le ignoram deliberat. La nivel mondial, milioane de oameni sufera de afectiuni mintale sau neuologice ori de probleme psihosociale provocate de abuzul de alcool si de droguri. Multi dintre ei sunt singuri si sufera în tacere, iar dincolo de suferinta si de absenta îngrijirilor adecvate se confrunta cu stigmatizarea, marginalizarea, excluderea. Bolile mintale si neurologice, afectând sanatatea în general, vor frâna sau chiar bloca capacitatea omului de a se realiza si de a fi de folos comunitatii.
Betesuguri ale trupului si ale creierului
În lume, peste 450 de milioane de persoane sufera de afectiuni psihice, dar se estimeaza ca în realitate numarul e mult mai mare. Stresul emotional indus de statutul de bolnav cronic îngreuneaza controlul afectiunii, fie prin modificarea unor parametri (tensiune arteriala, glicemie, colesterol etc.), fie prin generarea unor comportamente nesanatoase: alimentatia dezechilibrata, sedentarism, supraponderalitate, consum de alcool, tutun sau alte droguri. De fapt, se creeaza un cerc vicios în care boala cronica genereaza aceste disfunctii în plan psihic, care, la rândul lor, pot fi sursa a unor noi factori de risc ai bolii cronice. Astfel, studiile indica:
– în bolile cardiovasculare – depresia este prezenta la 1 din 5 pacienti cu boli coronariene, iar la 1 din 3 pacienti cu insuficienta cardiaca congestiva, majoritatea cazurilor de depresie ramân nediagnosticate si implicit netratate. Mai mult de 15% din pacientii cu boli cardiovasculare si peste 20% cu bypass coronarian dezvolta depresie severa;
– în diabetul zaharat – depresia creste riscul de a dezvolta diabet de tip II la peste 20% din tineri;
– aproximativ jumatate din pacientii cu cancer avansat sau terminal au o sanatate mintala precara, iar rata decesului este crescuta cu 25% la pacientii cu cancer care se simt deprimati si cu 39% la cei cu depresie diagnosticata. Depresia afecteaza între 15 si 25% dintre pacientii cu cancer, atât la femei cât si la barbati. Unul din patru bolnavi de cancer, indiferent de vârsta, dezvolta sindrom depresiv la un anumit timp dupa diagnosticare;
– 20% din pacientii cu astm bronsic si bronhopneumopatie cronica obstructiva sufera si de depresie severa sau diverse forme de anxietate (atacuri de panica, diverse fobii);
– si în cazul obezitatii pot aparea probleme psihologice, cum ar fi: tulburari de somn, de alimentatie, sedentarism, diminuarea stimei de sine, stres, depresie, toate acestea interconditionându-se. Pacientii cu episoade de depresii sau cu depresie cronica au un risc de 60% de a deveni obezi fata de persoanele care nu au un istoric de depresie. OMS estimeaza ca obezitatea risca sa devina o adevarata epidemie care, pâna în anul 2020, va ramâne singura cauza impotanta de mortalitate în lume!
* * *
Se estimeaza ca, pâna în anul 2020 tulburarile mintale, în special depresiile vor fi principalele cauze ale morbiditatii în rândul europenilor. Conform aceluiasi raport, aproximativ 20% din europeni sufera de diverse afectiuni mintale, situatie similara si în România; mai mult, 9 din cele 10 tari cu cele mai înalte rate ale sinuciderii din lume, sunt în Europa.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii