Unii zic ca da, altii sustin ca nu. Mai mult decât atât, cum România pare a fi un poligon medical în care sarea este o „arma” prezentata drept binefacere, dar numai daca e iodata (altfel, ne paste o sanctiune usturatoare!), exista chiar medici care se opun vehement acestei practice, aducând argumente credibile în sprijinul pozitiei lor. Deocamdata însa, vrând-nevrând, trebuie sa ne supunem versiunilor oficiale, luând drept litera de lege ceea ce ne spun specialistii în nutritie; si în alte probleme de sanatate, cum ar fi unele afectiuni ale inimii si circulatiei sangvine, ale rinichilor si asa mai departe.
Un risc asumat?
Daca e sa spunem pe scurt o realitate cu care toti medicii sunt de acord, sarea nu trebuie folosita suplimentar în alimente. Este suficient ca aceasta este continuta în multe produse, precum si în legumele întregi; e de preferat totusi sa ne gândim la ceea ce este natural, caci produsele industrializate, cum sunt cele din carne ori conservele, „gem” de sare!
Daca aveti unele îndoieli în acest sens, masurati nivelul de sodiu (natriu) din sânge… Caci formula chimica a sarii este NaCl (deci, sodiu plus clor). În luna martie a avut loc cea de-a unsprezecea saptamâna de atentie asupra sarii „11-th World Salt Awareness Week” (12-18 martie 2018). OMS îsi propune sa reduca consumul de sare în lume cu 30% pâna în 2025. E doar o propunere, deocamdata, dar… Milenii întregi oameni au pretuit sarea uneori mai mult decât aurul. Ce s-a schimbat atât de drastic, între timp?
…Sau „sarea din bucate”?
Sarea este un factor de risc independent de obezitate si sindrom metabolic, hipertensiune arteriala si alte boli. În plus, ea stimuleaza activitatea sistemului imunitar la toate nivelurile – de la diferentierea limfocitelor T la activitatea macrofagelor.
Acumularea de sodiu în tesutul subcutanat este o componenta adaptiva importanta a reactiei de stres. Prin urmare, nu este surprinzator faptul ca o concentratie mai mare de sodiu constituie un activator al sistemului imunitar. La om, concentratia de sare din piele creste ca raspuns la amenintarea cu contaminare bacteriana. Probabil, un astfel de raspuns a avut o semnificatie evolutiva. Deficitul de sodiu poate slabi sistemul imunitar. În studiul eficacitatii raspunsului imunitar la soareci, s-a constatat ca macrofagele „sarate” distrug bacteriile mai activ decât cele „desarate”. Acolo unde exista inflamatie, nivelul de sodiu creste.
Etichetarea „tip semafor” a alimentelor
Altfel spus: rosu – pericol pentru sanatate; verde – numai bun de mâncat. În 2017, revista Nature a publicat trei articole cu o prezentare generala a actiunii sarii, fiind demonstrat ca excesul acesteia creste riscul de aparitie a sclerozei multiple. Sarea stimuleaza productia excesiva de celule TH17, limfocite T secretoare de citocina proinflamatoare IL-17. Acest fapt creste riscul bolilor autoimune. Dieta (prea) bogata în sare creste si expresia genelor proinflamatorii în macrofage. Sodiul poate întari raspunsul imunitar prin intermediul receptorilor Toll-like.
Excesul de sare este asociat cu riscul crescut de cancer de stomac (în combinatie cu Helicobacter pylori) si cancer de colon. Excesul de sare din dieta provoaca o crestere excesiva a Helicobacter pylori si stimuleaza efectul lui procanceros. Aceasta înseamna ca aportul excesiv de sodiu poate provoca dezvoltarea problemelor autoimune. Este un motiv serios pentru moderarea consumului de sare, care este deosebit de importanta în cazul în care exista o tendinta spre astfel de boli.
Produsele alimentare din majoritatea supermarketurilor britanice sunt supuse unei etichetari care respecta cele trei culori ale semaforului – verde, galben, rosu – în functie de cât de bune sunt pentru sanatate. Potrivit Agentiei britanice pentru Securitate Alimentara (FSA), când cumparatorul vede eticheta rosie, trebuie sa se gândeasca de doua ori înainte sa aleaga produsul. Acest sistem de etichetare a suscitat însa o polemica dincolo de frontierele britanice. Unele produse, precum uleiul de masline, fructele uscate sau produsele din carne – etichetate cu rosu – ar putea reduce consumul lor. Guvernul britanic si cei care sunt de acord cu aceasta metoda sustin ca este singura cale pentru a lupta împotriva obezitatii, în timp ce industria alimentara europeana si alti experti considera ca „sistemul semaforului” penalizeaza un produs fara sa aiba în vedere, de exemplu, dieta mediteraneana.
Si, totusi, bolile…
În consecinta, sa, reamintim cauzele importante ale tulburarilor de imunitate:
– sterilitate excesiva;
– abuzul de lapte, zahar si de proteine;
– lipsa soarelui (expunerea redusa, insuficienta la soare);
– consumul unei cantitati mari de sare.
Toti acesti factori sunt usor de gestionat si corectarea lor nu necesita nici eforturi de vointa mari, nici cheltuieli semnificative.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii