Legileunei alimentatii corecte

          Se spune ca alimentele, fara de care omul nu ar putea supravietui, se pot transforma în cea mai imbatabila otrava din lume – îsi elibereaza lent si imperceptibil „veninul” si se soldeaza cu efect mortal sigur – atunci când sunt consumate irational, pe termen lung. Se stie ca pe seama alimentatiei gresite, neigienice, excesive sau dezechilibrate sunt puse multe boli.

          Se spune ca alimentele, fara de care omul nu ar putea supravietui, se pot transforma în cea mai imbatabila otrava din lume – îsi elibereaza lent si imperceptibil „veninul” si se soldeaza cu efect mortal sigur – atunci când sunt consumate irational, pe termen lung. Se stie ca pe seama alimentatiei gresite, neigienice, excesive sau dezechilibrate sunt puse multe boli. Adesea, erorile alimentare se termina cu o boala, care, pentru a fi vindecata sau cel putin tinuta sub control, adauga la medicatia specifica si dieta, un fel de reper drastic ce-i drept pentru ceea ce ar fi trebuit sa însemne o alimentatie care sa faca bine sanatatii, nu sa o ruineze. Pentru multe persoane, abia regimul alimentar impus de tratamentul unei boli este începutul unui nou stil de alimentatie. Cum ar trebui sa ne hranim ca sa nu transformam alimentele în otrava? Respectând legile de baza ale unei alimentatii corecte.
          
          1. Legea cantitatii
          
          Cantitatea de alimente care se consuma zilnic trebuie sa fie suficienta pentru a acoperi necesarul organismului pentru cresterea, mentinerea sau regenerarea tesuturilor si organelor, precum si pentru furnizarea de energie. O alimentatie îndestulatoare este cea care îi asigura fiintei umane posibilitatea de a sustine corect câteva functii de baza: n crestere n activitate mentala n reproducere n munca n pastrarea greutatii normale la vârsta adulta.
          
          2. Legea calitatii
          
          Alimentatia zilnica trebuie sa fie variata în compozitia sa, astfel încât sa ofere organismului toate substantele de care are nevoie: n hidrati de carbon (glucide) n grasimi (lipide) n proteine n vitamine n minerale n apa n fibre vegetale.
          
          3. Legea echilibrului
          
          Cantitatile diferitelor substante care furnizeaza energia si care sunt continute de alimente (hidrati de carbon, grasimi si proteine) trebuie sa pastreze între ele o proportie corecta: n Hidratii de carbon. Trebuie sa ofere organismului minimum 55%, putând sa mearga pâna la 75% din totalul de calorii, ceea ce pentru un regim mediu, de 2.000 de calorii pe zi, înseamna între 1.000 si 1.500 de calorii sub forma de hidrati de carbon sau de glucide. Aceasta presupune ca în alimentatia zilnica, hrana sa înglobeze în ea 275-375 g de glucide. n Grasimi. Acestea nu trebuie sa depaseasca 30% din totalul caloriilor ingerate iar cea mai mare parte din ele ar fi de preferat sa fie de origine vegetala. Aceasta se traduce prin consumul maxim de 66 g de grasimi zilnic, pentru un regim de 2.000 de calorii. n Proteine. Între 15% si 20% din totalul caloriilor zilnice necesare trebuie sa fie reprezentate de proteine. Asta înseamna ca pentru un regim de 2.000 de calorii pe zi, 75- 100 g de proteine sunt suficiente.
          
          4. Legea adecvarii
          
          Alegerea, prepararea si cantitatea alimentelor trebuie sa fie adecvate vârstei, sexului, greutatii, starii fiziologice, tipului de activitate (de munca) efectuata. Ce nu poate sa fabrice organismul?
          Se spune ca organismul uman este o creatie perfecta si totusi… are si el minusurile sale. Desi pentru buna functionare are nevoie imperioasa de unii compusi chimici – e vorba de aminoacizi – el nu este „programat” sa-i fabrice singur pe toti, mai trebuie sa preia o parte din mediul înconjurator, adica din alimente. Care sunt acestia?
          Aminoacizi esentiali. Oricât ar parea de surprinzator, toate proteinele din natura sunt formate la baza din 20 de tipuri distincte de aminoacizi. Combinati în diverse forme, ca numar si structura, se obtine imensa varietate de proteine care formeaza fiinte vii. Organismul uman si animal este capabil sa transforme unii aminoacizi în altii (proces care are loc în ficat), astfel ca sa-si sintetizeze propriile sale proteine, dar cu oarecare limite. Exista opt aminoacizi (10 pentru copii), numiti esentiali, care trebuie sa fie întotdeauna prezenti în dieta, deoarece nu pot fi sintetizati de organism. Proteinele care se gasesc în fructe, cereale si diverse zarzavaturi contin cei 20 de aminoacizi de baza necesari organismului, inclusiv pe cei esentiali.
          Acizi grasi esentiali. Acestia sunt acizi polinesaturati (linoleic si linolenic), care ajuta, printre altele, la cresterea organismului, formarea tesutului nervos, formarea si regenerarea pielii si anexelor ei (par, unghii etc.), sinteza hormonilor de prostaglandina. Acizii grasi esentiali se gasesc în primul rând în germenii cerealelor (grâu, porumb, orz, ovaz etc.) si în fructele uscate (nuci, migdale, alune etc.), precum si în alimente de origine animala, dar în cantitate de aproape 10 ori mai mica. 30 g de nuci sau 50 g de soia uscata sau 60 g de migdale pe zi asigura necesarul de acizi grasi esentiali. ë Vitamine si minerale. Acestea sunt repartizate în toate alimentele, mai ales în cele vegetale. Mineralele reprezinta 5% din greutatea corpului, adica 3,5 kg pentru un adult de 70 kg. Zilnic, prin urina, fecale, transpiratie si alte secretii, se elimina din organism circa 30 g de minerale care trebuie neaparat înlocuite cu ajutorul alimentelor.
          Apa. Se gaseste în toate alimentele, dar în cantitati insuficiente pentru a acoperi necesitatile zilnice ale organismului. De aceea se recomanda sa se bea 6-8 pahare de apa pe zi, cantitate care în timpul lunilor de vara poate fi marita pâna la dublu. Rinichii au nevoie de apa pentru a putea filtra sângele si pentru a elimina substantele de dezasimilatie prin urina. Aparatul digestiv are nevoie de apa pentru ca reziduurile sa nu fie prea uscate si sa nu poata fi eliminate. Pielea are nevoie de apa pentru a se pastra neteda si sanatoasa si chiar oasele trebuie sa contina o proportie adecvata de apa pentru a-si mentine elasticitatea si taria.
          Fibre vegetale. Se gasesc numai în alimentele de origine vegetala, în special în cereale integrale, fructe si zarzavaturi. Cu toate ca acestea nu sunt un factor nutritiv în strictul sens al cuvântului, caci nu se asimileaza, sunt indispensabile bunei functionari a organismului (digestia în primul rând).