Meningita ataca din nou

          La început putine ca numar si izolate ca arie de raspândire, apoi extinse în mai multe zone ale tarii, cazurile de meningita au transformat fenomenul într-o adevarata epidemie, soldata si cu decese. Mures a fost unul dintre cele mai afectate judete.

          La început putine ca numar si izolate ca arie de raspândire, apoi extinse în mai multe zone ale tarii, cazurile de meningita au transformat fenomenul într-o adevarata epidemie, soldata si cu decese. Mures a fost unul dintre cele mai afectate judete. La Clinica de Boli Infectioase din Târgu Mures au fost constatate doua noi cazuri de meningoencefalita: o fetita de câteva luni si o femeie în vârsta de 72 de ani. Numai in judetul Mures, numarul cazurilor de meningoencefalita a ajuns la cinci, în numai doua saptamâni, în conditiile în care anul trecut au fost înregistrate zece cazuri. Primul deces datorat acestei boli a fost un barbat în vârsta de 59 de ani, care nu figura în evidentele Directiei de Sanatate Publica Mures. Acesta si-a pierdut viata imediat dupa internarea sa în spital.
          
          Primele semne
          
          Meningitele sunt de mai multe forme în functie de cauzele care le produc, dar cele mai frecvente sunt meningitele acute virale, caracterizate prin inflamarea meningelui (foita care înveleste creierul) si cauzate de numeroase virusuri (de exemplu, ECHO, Coxsackie, urlian etc).
          Agentii patogeni pot patrunde în organism fie pe cale intestinala, fie faringiana (enterovirusuri), nazofaringiana (virusul urlian, virusul Armstrong si altele) sau cutanata, prin întepaturi de insecte infectate (arbovirusuri). Simptomele bolii sunt variate, relativ diferite în functie de însusirile virusurilor implicate si de modul de reactie al organismului fiecarui individ. Debutul este în general brusc, cu febra, dureri mari de cap, varsaturi si semne specifice iritatiei meningiene (ceafa rigida, tendinta de a tine barbia în piept etc.). La acestea, se adauga fotofobie, ameteli, furnicaturi ale pielii, dureri musculare iar, în unele cazuri, chiar pareze trecatoare. Febra se ridica spre 39-40 grade C si poate dura câteva zile (7-10 zile).
          Diagnosticul de meningita se pune în spital, pe de-o parte pe baza datelor epidemiologice (de exemplu, când pacientul provine dintr-o colectivitate în care sunt cazuri de oreion sau dintr-o localitate afectata de epidemie), iar pe de alta pe baza datelor clinice obtinute prin consultul general al starii de sanatate, confirmate de examene de laborator (ale lichidului cefalorahidian si sângelui – în vederea identificarii virusului care a produs boala). Izolarea virusului din lichidul cefalorahidian are mare însemnatate, deoarece în functie de acesta se stabileste si tratamentul. În prezent, prin investigatii competente virusologice si serologice se poate preciza agentul patogen în peste 90% din meningitele virale acute.
          În ceea ce priveste tratamentul, în majoritatea cazurilor, meningitele pot fi vindecate relativ repede si complet, daca sunt respectate câteva conditii: prezentarea la medic de la primele simptome de boala, identificarea rapida si corecta a virusului de catre persoanele calificate, urmata de adoptarea terapiei potrivite. Totusi, exista posibilitatea, evidentiata statistic, ca dupa „vindecare”, sa mai persiste o perioada unele tulburari din perioada de convalescenta. De asemenea, se admite ca meningita poate avea si unele consecinte îndepartate în timp, manifestate prin cefalee (dureri de cap), senzatia de presiune intracraniana, tulburari psihice, chiar si anomalii EEG. Dar acestea sunt corelate cu gravitatea meningitei si cu existenta unei componente encefalitice (afectarea nu doar a meningelui, ci si a encefalului).
          Desi meningitele se trateaza si se vindeca, un tratament destinat exclusiv acestei boli cu multe variante nu exista. Medicii uzeaza în primul rând de tratament simptomatic, ceea ce înseamna repaus la pat, liniste, antitermice (aspirina, paracetamol), antiinflamatorii (aplicate la nevoie), antiedematoase cerebrale (perfuzii intravenoase cu diferite solutii medicamentoase), toate acestea pentru reducerea presiunii intracraniene. Bolnavii cu cefalee intensa, agitati sau cu trecut convulsivant, sunt deopotriva sedati cu diazepam sau fenobarbital etc. Cazurile grave (cu componenta encefalitica, de exemplu, si nu numai) impun si alte proceduri terapeutice cum ar fi corticoterapia pe cale intravenoasa sau orala, corectarea tulburarilor hidolelectrolitice s.a. Enumerarea pe scurt a tuturor acestor manevre terapeutice demonstreaza de fapt ca vindecarea meningitei – care este o boala mortala – se poate face numai în spital, sub supraveghere medicala competenta.