Vulnerabilitatea tot mai accentuata a populatiei la o arie extrem de vasta de patologii se poate observa si prin scaderea permanenta a vârstei de instalare a bolilor, astfel ca în prezent putem gasi în rândul bolnavilor inclusiv copii, pacienti care cu ani în urma erau exclusi din grupurile periclitate din punct de vedere medical.
Chiar daca nu reprezinta o noutate, maladiile cardiace ale copiilor constituie dintotdeauna unul dintre punctele slabe ale oricarui sistem medical. Si la nivel general se constata slabiciunea extrema a sistemului în cazul miocarditei: în decurs de numai patru ani, numarul bolnavilor din întreaga lume a devenit mai mult decât dublu – de la 1,48 milioane de cazuri în anul 2013, la 3,07 milioane în 2017.
Vorbim despre miocardita – o inflamatie a muschiului inimii (miocard), care reprezinta componenta principala a peretelui cardiac. Inflamatia miocardului poate scadea capacitatea inimii de a pompa sânge si poate cauza ritm cardiac rapid (tahicardie) sau neregulat (aritmie). Adesea, cauza miocarditei este infectia cu un virus, dar uneori ea poate sa apara si ca reactie la un medicament sau ca parte a unei inflamatii generalizate.
Miocardita poate fi un simptom manifestat frecvent, daca durerea toracica continua sa varieze în intensitate. Acest lucru poate provoca constrictie, palpitatii ale inimii, dificultati de respiratie sau inhibare a respiratiei. În acest caz, situatia poate fi grava, deoarece când exista o insuficienta cardiaca, pacientul poate suferi de insuficienta respiratorie fara stop cardiac.
Miocardita acuta poate ucide 20-30% din pacienti. Un procent variabil din copiii care au supravietuit miocarditei ramâne cu cardiomiopatie cronica dilatativa care trebuie tratata. Daca aceasta evolueaza în timp, pacientii pot avea indicatie de transplant cardiac.
O parte din pacienti necesita operatie si transplant, din cauza simptomelor severe ale insuficientei cardiace congestive. Unii copii cu miocardita mor în timpul fazei acute sau dupa ce insuficienta cardiaca se instaleaza. Frecventa acestor situatii în rândul populatiei pediatrice este dificil de stabilit, deoarece miocardita nu se diagnosticheaza usor. Din punct de vedere clinic, miocardita variaza ca natura si severitate, iar anumite inflamatii ale miocardiului pot fi caracterizate prin simptome asemanatoare cu cele ale gripei: – durere la nivelul articulatiilor; – diaree; – oboseala accentuata; – dureri de cap.
În cazul miocarditei simptomatice severe apar: – dureri la nivelul toracelui, însotite de palpitatii si senzatie permanenta de sufocare; – disconfort cauzat de dificultatii de respiratie (dispnee); – insuficienta cardiaca si dificultati de respiratie în timpul meselor; – picioare umflate (edem); – tulburari ale ritmului cardiac (batai rapide sau neregulate ale inimii etc.).
Totodata, poate provoca miocardita fulminanta, progresia rapida a inflamatiei, insuficienta cardiaca severa (privare respiratorie, stop cardiac de urgenta). Situatia respectiva necesita tratament de urgenta sau suport circulator pentru un transplant.
Miocardita pediatrica poate fi foarte dificil de diagnosticat, deoarece semnele si simptomele sunt nespecifice si sunt asemanatoare altor boli cardiace sau unor afectiuni pulmonare si infectii sistemice.
Nu exista o investigatie specifica pentru miocardita; în mare parte, este vorba despre un diagnostic clinic în care medicul trebuie sa se bazeze pe istoricul oferit de familie si pe examenul fizic al copilului.
Miocardita nu are un tratament curativ, ci doar simptomatic si paleativ, doar în putine cazuri se vindeca spontan, în timp. Scopul tratamentului este de a sustine functiile miocardului si de a trata cauza de fond a miocarditei.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii