Daca nu au trait pe propria piele o asemenea experienta, in mod sigur marea majoritate a semenilor nostri a vazut – de pilda – lucratori pe santierele de constructii ori rutiere aflati in pauza de masa. Tinand pe genunchi ziarul cumparat dis-de-dimineata, acestia isi astern mezelurile si conservele care trebuie sa le asigure, nu atat indestularea stomacului, cat energia necesara pentru a face fata unei munci solicitante mai ales fizic. In alimentatia acestor oameni, dar din ce in ce mai mult si in dieta generala a populatiei, conservele se afla printre preferintele acesteia. Ceea ce este extrem de periculos pentru sanatate, pe termen mediu si lung.
Din grupul toxiinfectiilor alimentare grave face parte si botulismul, provocat de bacilul botulinic si toxina lui, care patrund in organismul uman prin cavitatea bucala, odata cu produsele alimentare, mai ales a celor conservate. Cazurile de acest tip se inregistreaza mai frecvent iarna si primavara, cand se utilizeaza mai des produsele conservate. De regula, bacilul botulinic se afla in intestinul diferitor animale erbivore si al pestilor, de unde se elimina in mediul inconjurator, unde, sub forma de spori, se pastreaza destul de mult timp in sol si in apa. Sporii suporta temperatura de +100 grade Celsius (fierberea apei) timp de 5-6 ore si pot fi distrusi numai dupa o autoclavare la o temperatura de +120 grade Celsius timp de 15-30 de minute. Lipsiti de aer si la o temperatura optima, sporii botulinici se transforma in forma vegetativa, care la randul sau elimina o substanta foarte otravitoare pentru organismul uman, numita exotoxina sau botulotoxina. Ultima este cea mai puternica otrava din cele microbiene.
Conditiile anaerobe prielnice pentru inmultirea microbilor pot aparea mai frecvent in fructele si in legumele (rosii, vinete, ardei, cirese, visine, piersici, caise etc.) conservate in conditii casnice, cand se incalca regulile de preparare, sterilizare si pastrare a lor. Mai frecvent, botulismul apare dupa ingestia unor preparate din carne (jambon, costita, salam etc.) si a ciupercilor conservate in conditii casnice, fara prelucrarea termica corecta.
Se cuvine sa mentionam ca produsele alimentare conservate sub actiunea toxinei botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si mirosul. Uneori conservele, mai ales cele de carne, ce contin aceasta toxina se bombeaza. In carnati, carnuri afumate, peste, preparate in conditii casnice, botulotoxina se poate acumula numai in locul unde au nimerit microbi botulinici sub forma de focare. Din aceasta cauza nu se imbolnavesc toti cei care au consumat acelasi produs, ci numai persoanele care au consumat bucata infectata.
Cel mai frecvent sunt afectati de aceasta maladie adultii, insa in ultimii ani a crescut numarul de cazuri si la copii, unele avand chiar deznodamant letal. Odata ajunsa in organismul uman impreuna cu produsele alimentare, toxina botulinica ataca, in special, partea bulbara a creierului, provocand astfel diverse dereglari vizuale, de respiratie etc., care conduc la aparitia paraliziilor musculare si la dezvoltarea maladiei propriu-zise. De regula, boala se manifesta cu un debut acut, dupa perioada de incubatie, care poate fi de 6-24 ore, uneori de cateva zile.
E necesar de mentionat faptul urmator: cu cat perioada de incubatie este mai scurta, cu atat maladia evolueaza spre forme mai grave. Dupa perioada mentionata, bolnavii simt o slabiciune generala progresiva, cefalee, ameteli, uscaciune in cavitatea bucala, insotita de o sete chinuitoare, inapetenta, greturi, voma, dureri slabe in abdomen si diaree, urmata dupa un timp scurt de constipatii. Temperatura mai frecvent este normala, mai rar subfebrila. La simptomele enumerate peste 6-24 ore se pot interveni dereglari oftalmologice. Bolnavii se plang ca le apare inaintea ochilor o ceata, nu vad clar obiectele, imaginile se dubleaza, nu pot citi o carte sau un ziar, sunt dilatate pupilele, pleoapele superioare sunt cazute…
Simptomele evidente ale bolii ajunse in cazuri mai grave, care ar trebui cunoscute de populatie, sunt: ochii se incruciseaza (strabism), apare un nistagmus (miscari oculare) orizontal ori vertical; vocea devine ragusita, cu un timbru nazal ori dispare complet; bolnavii nu pot inghiti hrana si lichidele, ele se elimina pe nas (la ei se deregleaza functia aparatului respirator si a celui cardiovascular); muschii pot fi paralizati, intrucat pacientii devin imobili, nu pot ridica si misca picioarele si mainile, capul le poate atarna pe piept in urma atoniei totale a muschilor cervicali.
Cum s-ar putea evita pericolele unei asemenea maladii? Nu se recomanda ca in conditii casnice sa se conserve ermetic in borcane carne, peste, ciuperci, unele sorturi de verdeata (marar, leustean, patrunjel, loboda, etc.) si legume (morcov, sfecla). Aceste produse se spala greu de pamantul care poate contine bacili botulinici, iar la sterilizarea in conditii casnice (fierberea timp de 30-60 de minute, uneori mai putin), distrugerea acestor microbi nu are loc. De asemenea, nu se recomanda sa se prepare in conditii casnice peste sarat, afumat ori uscat, deoarece sporii botulinici din intestinele pestilor pot patrunde in adancul muschilor, unde in conditii anaerobe se transforma in forma vegetativa, care, la randul sau, elimina botulotoxina otravitoare. La conservarea legumelor si fructelor, conform retetelor de preparare, se recomanda sa se adauge acid citric ori acetic de 2%; acest mediu acid actioneaza asupra metamorfozei sporilor botulinici, prin urmare nu are loc eliminarea botulotoxinei. Fructele si legumele pentru conservare trebuie sa fie foarte proaspete si bine spalate in apa curata. Produsele conservate pot fi pastrate in locuri uscate si la temperatura frigiderului.
Pentru a ne asigura sanatatea, produsele conservate in conditii casnice se vor supune, inainte de a fi consumate, unei prelucrari termice la temperatura de 100 grade Celsius, timp de 15-20 de minute.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii