O stare negativa, care ne macina cu consecventa sanatatea, buna dispozitie, existenta, in general, ne poate fi simultan inamic si prieten? Desi medicii pun stresul la baza tuturor bolilor de gravitate extrema, considerandu-l in viitorul apropiat principalul responsabil pentru decesele vremelnice, tot ei au identificat rolul lui vital pentru om. E doar o chestiune de masura. Impresia ca stresul ne erodeaza zi dupa zi este cauzata de intensitatea si de durata acestuia, atunci cand se depasesc anumite limite. Contribuie la neplacuta stare si faptul ca nu prea ni se lasa timp pentru recuperare, ajungandu-se la epuizarea trupului si a spiritului.
Daca insa ramane la un nivel moderat, stresul constituie un extraordinar stimulent pentru intregul organism. Prin definitie – sustin specialistii – stresul este o reactie de adaptare, permitandu-i corpului sa se mentina permanent activ, sa infrunte amenintarile, sa rezolve situatiile dificile. Asadar, sa reactioneze in mod optim la orice eveniment. Nu fara temei, se vorbeste despre o reactie „animala” foarte utila, una dintre marile functii ale organismului, alaturi de respiratie, digestie s.a.m.d.
De altfel, cand ne merge bine, nu-l remarcam: numai excesele le depasim cu dificultate. Astfel, se pot distinge trei stadii. Primul ramane pozitiv: stresul ne stimuleaza pe mai multe nivele si ne ajuta sa fim mai performanti din punct de vedere fizic si psihologic. In schimb, celelalte doua stadii – mai intense si prelungite – creeaza o senzatie de rau, de disconfort, in cazurile extreme putand ajunge la sindromul de epuizare sau la depresii.
Imbunatatirea reflexelor
Sub efectul stresului, corpul nostru isi mareste productia de substante cum sunt adrenalina si cortizolul. Un flux hormonal care va activa sistemul cardio-vascular si pe cel muscular. Sangele circula mai repede, oxigenul ajunge in timp mai scurt la organe, muschii se afla sub tensiune si… debordam de energie, suntem gata de actiune in orice clipa. Sportivii cunosc bine acest moment „magic”: atunci, ajung la varful performantelor fizice, de care profita in cadrul competitiilor. Aceeasi stare ne permite si sa evitam, de exemplu, intr-o fractiune de secunda, impactul cu masina care se indreapta exact catre noi! Ar fi deci vorba despre o competitie? Uneori e mai indicat sa ne oprim, sa analizam problema inainte de a actiona si sa ne dozam tensiunea nervoasa. Inainte de a porni, sa realizam in noi un fel de vid, sa respiram profund si sa alungam toate gandurile negative, care sunt surse de anxietate.
Activarea emotiilor
Nu exista emotii fara stres. Se disting trei categorii: placerea, frica si furia. Prima nu are nimic ingrijorator, din moment ce evenimentele fericite (casatorie, promovare profesionala etc.) sunt considerate factori de stres. Daca ati castigat la loterie, sub impactul emotional incepeti sa sariti in sus, radeti in hohote, scoateti strigate de bucurie. Cat despre frica, poate sa nu para deloc pozitiva, si totusi… Un sentiment de neliniste nu este intotdeauna negativ, deoarece sporeste atentia si vigilenta. Indoiala reprezinta probabil o cheie a succesului. Actorii care sufera de trac inaintea intrarii in scena cunosc bine aceasta stare, ei simtindu-se intr-o alta dimensiune.
Aceeasi constatare si cand trebuie sa lucram intr-un dosar dificil, sa trecem de examene sau sa organizam o festivitate: teama de esec ne indeamna sa depunem un efort sustinut, fara a lasa ceva la voia intamplarii, ceea ce constituie modalitatea optima de a reusi. Privitor la furie, nu trebuie sa o consideram un etern inamic: ea dezvolta combativitatea si agresivitatea (in sensul bun al termenului) mobilizandu-ne spiritul. O situatie remarcata de sportivi, dar si de comercianti sau de alte persoane care se confrunta cu situatii de concurenta. In fine, nimic nu pare mai stimulativ decat o injustitie (repros neindreptatit, o nota mica nemeritata etc.), capabila sa ne mobilizeze pentru a ne demonstra capacitatile reale.
Recomandarea cea mai utila rezultata de aici: exprimati-va emotiile! Daca sunt pozitive, nu le respingeti, ci traiti-le din plin. Dimpotriva, nu va lasati prada emotiilor negative. Pentru a vi le stapani, respirati adanc, considerati-le elemente oarecare ale vietii sau discutati cu un apropiat despre ele.
Dezvoltarea creativitatii
Atunci cand ne simtim putin tensionati, dam ce e mai bun din noi. Stresul ne impulsioneaza. Este „sutul” care ne permite sa ne concentram asupra momentului prezent, facand abstractie de restul problemelor. Artistii cauta aceasta stare, deoarece ea le permite sa gaseasca idei originale si sa lucreze fara a tine cont de trecerea timpului. Ca intr-o „transa artistica”. De fapt, toate operatiunile cerebrale sunt usurate, deoarece creierul este intr-un fel super-alimentat. Studii pe grupe de persoane care efectuau diverse calcule au demonstrat ca performantele lor erau foarte bune atunci cand respectivii indivizi suportau un stres moderat; de exemplu, o recompensa financiara.
In schimb, daca recompensa era prea mare, rezultatele lucrului ramaneau modeste, situatie inregistrata si in absenta unei recompense. Pentru a profita cel mai bine de dimensiunea creativa a stresului, fiecare persoana isi poate identifica elementul capabil sa o motiveze. In ce priveste substantele psiho-stimulente, cum este cafeina, nu trebuie sa se abuzeze de ele. Chiar daca in doze mici pot consolida raspunsul pozitiv la stres al organismului, excesul si dozele prea mari vor avea efecte nedorite.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii