Printre numeroasele afectiuni ale pielii, o incidenta destul de ridicata cunoaste dermatita atopica, o afectiune inflamatorie cronica ce afecteaza circa 10-20% din populatie, cu o tendinta clara de crestere. In 60% din cazuri problemele debuteaza la copii cu varsta de pana la 1 an, ceea ce pune in evidenta si faptul real si deloc linistitor ca vulnerabilitatea accentuata a organismului celor mici nu trebuie deloc tratata cu indiferenta. Cu atat mai mult cu cat – situatie valabila si in contextul bolii despre care vorbim – afectiunea poate persista si la varsta adulta.
Dermatita atopica are o raspandire atat de vasta si din cauza ca factorii declansatori sunt foarte diversi si numerosi. Ei sunt: – ereditari, putand surveni la persoanele cu antecedente in familie referitore la aceasta problema; – climatici si ambientali, acestia putand declansa puseele; – alimentari, care determina aparitia inflamatiei (mentionam laptele de vaca, soia, alunele si arahidele, fructele de mare etc.); – alterarea barierei cutanate dintre agresorii externi si organism, fapt ce determina uscarea excesiva a pielii si aparitia "breselor" in acest mijloc de aparare; – acarienii; – factori infectiosi; – stresul; – imbracamintea din fibre sintetice sau din lana.
Pe langa faptul ca mancarimea puternica reprezinta prima linie de perceptie acuta a afectiunii, principalul simptom al acesteia – pruritul – duce de regula la leziuni, determina scarpinatul aproape instinctiv, efectul fiind riscul foarte ridicat de suprainfectie. Trebuie apoi stiut ca se cunosc mai multe stadii ale dermatitei atopice (d.a.), in functie de varsta: – d.a. infantila, care se instaleaza pana la varsta de 2 ani (primele semne apar in jurul varstei de 2 luni, acestea fiind vizibile ca vezicule localizate pe fata si pe frunte sau in zona retro-auriculara); – d.a. a copilului de 2 pana la 12 ani (debuteaza dupa varsta de 2 ani prin aparitia unor zone cu pielea ingrosata, in special la nivelul genunchilor, al coatelor si al gatului); – d.a. a adultului, care se instaleaza sau persista dupa varsta de 12 ani, aparand leziuni localizate peribucal, pe fata, pe pleoape, manifestari insotite frecvent de prurit. De remarcat ca dermatita acuta se poate asocia si cu alte afectiuni, cum sunt rinita alergica si astmul.
Stabilirea diagnosticului se bazeaza exclusiv pe observatiile clinice, aceasta fiindca nu se pot face teste specifice acestei patologii. Deloc de neglijat in contextul delimitarii caracteristicilor bolii este sus-amintitul risc de suprainfectie, deoarece leziunile, odata aparute, se pot coloniza cu stafilococul auriu sau cu virusul herpetic, agravand astfel evolutia ulterioara a maladiei. Pentru acest motiv, utilizarea gelurilor de spalare sau a cremelor cu agenti antibacterieni este esentiala. In continuare, tratamentul implica evitarea, pe cat posibil, a factorilor declansatori ai leziunilor, controlul pruritului, limitarea inflamatiei si nu in ultimul rand refacerea functiei de bariera a pielii, asa cum am mentionat-o mai sus. Produsele folosite pentru tratarea unor asemenea cazuri sunt cremele emoliente, antibacteriene si corticoizii.
La fel ca in cazul oricarei alte afectiuni, si in ceea ce priveste dermatita atopica se pune pe primul plan problema masurilor profilactice care pot si trebuie sa fie luate. Asadar, pentru prevenirea puseelor: trebuie mentinuta o temperatura constanta in spatiul destinat locuirii; se vor purta haine confectionate numai din fibre naturale, mai putin din lana; se va renunta la sapun, folosindu-se in schimb gelurile fara sapun, fara parfum, fara parafeni, special realizate pentru uz in contextul acestui tip de patologie; se va evita, de asemenea, spalatul excesiv, mentinandu-se totodata un nivel optim de hidratare si de emoliere la nivelul pielii. Si, inca o data, nu uitati
ca mult mai puternic si mai grav decat in cazul adultilor, la copii se poate instala si evolua rapid aceasta boala – ca oricare alta, de fapt, din cauza vulnerabilitatii mari a organismului micilor pacienti, ceea ce inseamna, implicit, o atentie si ingrijire sporita din partea celor apropiati; evident, cu sprijinul competent al medicului.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii