• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 9 iunie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 9 iunie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Loteria, eterna taxa pe prostie

Loteria, eterna taxa pe prostie

4 mai 2011
in Istorii
A A
Numita adesea „visul saracului”, "cazinoul fara ziduri" sau, mai transant, de catre cinici, „taxa pe prostie”, loteria are radacini foarte vechi, in timp, jocul cu numere, care poate transforma peste noapte un obisnuit intr-un magnat atragand anual, in zilele noastre, sute de milioane de  persoane. Dar ce nu stim sau stim prea putin despre loterie?

Marele Zid, construit cu… lozuri!

    Se pare ca loteria este la fel de veche ca si matematica. Potrivit Bibliei, Dumnezeu i-a poruncit lui Moise sa traga la sorti pentru a putea imparti, multumindu-i pe toti, pamanturile de pe malul raului Iordan. Si nu este singura mentionare a loteriei in Cartea Cartilor: alte referiri gasim si in Iosua, Leviticul si Proverbele. Si in China, aceasta metoda de a castiga sau a pierde bani este veche de milenii. Se spune ca inventatorul ei aici ar fi fost un nobil, pe nume Cheung Leung, care, dornic sa stranga bani pentru a-si putea plati mercenarii, a organizat o asemenea loterie, numita astazi keno, dedicata orasenilor din Beijing. Acestia au cumparat bilete, dornici sa traga lozul cel mare. De tras, l-a tras unul singur, dar lui Leung i-au mai ramas suficient de multi bani ca sa-si plateasca trupele…

 
Stiati ca Marele Zid Chinezesc a fost construit apelandu-se, printre alte surse de venit, si la loterie? La fel a procedat Iulius Cezar, care cu ajutorul banilor obtinuti astfel, de la cumparatorii de bilete, a construit sau reparat numeroase opere de interes public in Roma, inclusiv bai si biblioteci. De altfel, in Roma a existat mereu moda loteriilor, care se organizau in casele celor bogati si erau sponsorizate de acestia. Era de fapt un mod distractiv prin care patronii – personalitati politice, bancheri sau magnati – isi rasplateau clientii, ce puteau castiga tot felul de produse, prin tragere la sorti, de la o banala carafa cu vin pana la o perla deosebit de pretioasa.

„Ultimul jaf al speculatorilor”

    Primele loterii care ofereau bilete cu premii sub forma de bani au aparut in Tarile de Jos, in secolul XV.  In 1466, primaria orasului Bruges a decis organizarea unei loterii la care s-au vandut 4,304 tichete si premiul total a fost de 1737 florini. Cu acesti bani au fost ajutati saracii urbei, obicei care se pastreaza si azi, desi nu mai exista decat putini saraci in Belgia. Si in Olanda vecina, loteriile erau bine primite, ca mijloc de strangere a fondurilor pentru utilitati publice si de ajutorare a saracilor, fiind considerate o forma „placuta” de impozitare. Loteria statului olandez – Staatsloterij – este de altfel cea mai veche institutie de acest gen inca in activitate. In Anglia, primele loterii s-au desfasurat in timpul reginei Elizabeta I, In 1566 s-a organizat o astfel de initiativa pentru repararea docurilor si a altor lucrari publice. In paralel, au inceput sa se organizeze, in anii ce au urmat, si multe loterii private, inclusiv una a Companiei Virginia, prin care aceasta urmarea sa atraga fonduri in vederea infiintarii de colonii in America de Nord. Loteria statului englez a functionat intre 1694 si 1826, pana cand guvernul, supus presiunilor din Parlament, a decis sa o desfiinteze. Loteria din 1826 a fost numita de comentatorii contemporani „ultimul jaf al speculatorilor credulitatii publice”.

Tunurile lui Benjamin Franklin

    In ciuda aversiunii manifestate adesea de politicieni fata de taxele directe, primii lideri americani si-au indreptat adesea atentia spre loterie, spre a mai strange un ban, pentru comunitate, desigur, nu pentru ei… De pilda unul dintre „parintii pelerini”, legendarii intemeietori ai Statelor Unite, John Hancock, a organizat cateva loterii. In timpul razboaielor franco-indiene, mai multe colonii au organizat loterii pentru a putea inrola militii populare, din profiturile obtinute.
  

 In mai 1758, statul Massachusetts, colonie engleza pe atunci, a inventat o loterie pentru a finanta un razboi contra indienilor turbulenti din Canada invecinata! Benjamin Franklin a avut ideea organizarii unui astfel de joc pentru a cumpara tunuri armatei ce lupta contra britanicilor, in razboiul de independenta al coloniilor americane iar George Washington a construit, din banii obtinuti in urma vanzarii de bilete de loterie, un drum in Virginia.
  
 Se pastreaza inca, la muzeele americane, bilete de loterie purtand, drept garantie a autenticitatii, semnatura lui Washington. Un asemenea bilet s-a vandut, la o licitatie din anul 2007, pentru suma de 15.000 de dolari. Tot Washington a fost, in 1769, si unul dintre initiatorii „Loteriei sclavilor”, ce oferea participantilor posibilitatea unor castiguri in pamanturi si sclavi! La izbucnirea razboiului de independenta al coloniilor americane, au avut loc numeroase loterii pentru finantarea efortului militar si cumpararea de arme.
  
 Thomas Jefferson, un politician cam lipsit de scrupule, scria ca „departe de a fi imorale, aceste loterii sunt indispensabile pentru existenta omului”. Desigur, o facea spre a convinge autoritatile din Virginia sa-i permita organizarea unei loterii, pentru a-si putea plati datoriile acumulate… Putini stiu ca mari investitii din America, precum canalul Suyssquehanna (realizat in mai 1795) sau Colegiul Harvard (martie 1806) au fost realizate din banii stransi din loterii autorizate private.

O sansa din 200 de milioane ca sa castigi Marele Premiu

    La sfarsitul razboiului civil american, peste Atlantic loteriile aveau o reputatie atat de proasta incat au fost interzise in multe state. Nu si in Louisiana, unde un legislativ bine mituit a acordat, in 1869, exclusivitatea in domeniu unei firme numite Louisiana Lottery Company. Timp de aproape un sfert de veac, aceasta a obtinut profituri de milioane de dolari si a ramas in istorie sub denumirea de „Caracatita de aur”. A fost de fapt un fel de joc piramidal, la care au participat, atrasi de posibilitatea unor castiguri facile, sute de mii de oameni – se spunea ca nu exista gospodarie in America in care sa nu fi cotizat macar unul dintre membri. Cand fondurile s-au imputinat, organizatorii, care se imbogatisera peste noapte, au dat bir cu fugitii in Honduras, lasand saraci mii de naivi.

 
Acest scandal l-a determinat pe presedintele Benjamin Harrison ca in 1890 sa ceara Congresului, printr-un mesaj oficial, „impunerea unei legislatii severe si eficiente impotriva loteriilor”. Congresmenii au decis ca tichetele de loterie sa fie considerate ilegale si Curtea Suprema a avizat legea, astfel incat la 1900 toate loteriile din Statele Unite au incetat sa mai functioneze. Abia incepand cu anul 1964, organizatorii de loterii au scos iarasi capul si pe rand statele americane au votat legi care permiteau astfel de initiative – primul a fost New Hamsphire, unde s-au vandut bilete de loterie pe 12 martie 1964. Astazi, una dintre cele mai apreciate loterii din Statele Unite este MegaMillions, la care reportul ajunge adesea la sume ametitoare, de sute de milioane de dolari. Evident, si sansele de castig sunt extrem de reduse: 1 la aproape 200 de milioane!

GABRIEL TUDOR

ShareTweet
Articolul precedent

De-ale dezinformarilor rusesti OZN

Urmatorul Articol

Gazul de sist – o promisiune pentru viitorul energetic

Articole Similare

Istorii

„Marele Ger” care a devastat Europa

8 iunie 2026

Iarna anului 1709 a intrat în istorie ca una dintre cele mai...

Istorii

„Rândunica neagra a mortii”

2 iunie 2026

Nascut într-o lume care îi refuza aproape orice sansa, Eugene Bullard a...

Istorii

Bautura platita cu nave de razboi

25 mai 2026

În plin Razboi Rece, când existau doua sisteme politice aflate în opozitie...

Istorii

OGAS: „internetul” sovietic

18 mai 2026

In plin Razboi Rece, Uniunea Sovietica avea în plan un proiect revolutionar:...

Istorii

Noaptea în care Luna „a explodat”

11 mai 2026

În seara zilei de 18 iunie 1178, cinci calugari din Canterbury, în...

Istorii

Desavârsitul om al Europei

4 mai 2026

Joseph Bologne, cunoscut ca Chevalier de Saint-Georges, reprezinta una dintre cele mai...

Urmatorul Articol

Gazul de sist - o promisiune pentru viitorul energetic

SETI – un proiect surd

Lupul

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

4 iunie 1867 – Se naste maresalul Carl Mannerheim

8 iunie 2026

Pe 4 iunie 1867 a venit pe lume una dintre figurile esentiale...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Lupta pentru viata: filme despre instinctul de a trai

8 iunie 2026

Indiferent daca se confrunta cu apocalipsa, cu zombi sau cu imensitatea unui...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Trianon – 4 iunie 1920

8 iunie 2026

O expozitie care reuneste documente, fotografii, harti, scrisori si publicatii referitoare la...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Apendicita nu este o banalitate!

8 iunie 2026

Nu în putine cazuri este indusa înca din copilarie ideea ca inflamatia...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Câteva sfaturi utile

8 iunie 2026

Incontestabila „oglinda a sufletului”, ochii amplifica si frumusetea chipului. Astfel, si genele...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Pizza siciliana

8 iunie 2026

Aluat: 400 g faina, 150 g unt, 1 ou, 3 linguri apa,...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.