Pe 30 ianuarie 1889 o drama demna de romanele de dragoste avea loc la cabana de vanatoare a imparatilor Austro-Ungariei de la Mayerling, nu departe de Viena. Trupurile neinsufletite ale printului mostenitor Rudolf si amantei sale, Maria Vetsera, au fost descoperite prabusite pe un pat, de catre servitorii ingroziti. Se parea ca acesta era deznodamantul unui pact sinucigas in care cei doi fusesera implicati.
De altfel, se pare ca tanarul print, care suferea de depresie, nu era la prima tentativa de acest gen: cu ani in urma, ii propusese unei alte amante a lui, actrita Mitzi Kaspar, sa se sinucida impreuna, dar aceasta il refuzase si rupsese, ingrozita, relatia cu el.
Nascut pe 21 august 1858, Rudolf era unicul fiu si mostenitor al imparatului Franz Joseph si al imparatesei Elisabeta a Austro-Ungariei. Dupa o copilarie dificila si o adolescenta turbulenta, tanarul se lansase intr-o viata aventuroasa, condimentata cu numeroase idile trecatoare si cu abuz de alcool si droguri.
Cand Rudolf a intalnit-o pe Maria, el avea 22 de ani, iar ea doar 17. Problema era ca tanarul era deja casatorit, inca din 1881, cu printesa Stephanie a Belgiei, cu care avea o fetita. Acest lucru nu l-a impiedicat sa-si insele sotia de numeroase ori – Maria era doar ultima dintr-un urias sir de amante. Totusi, daca Rudolf ar fi ajuns pe tron, probabil ca istoria ar fi aratat altfel si nu s-ar fi ajuns niciodata la declansarea Primului Razboi Mondial.
Si aceasta fiindca, spre deosebire de tatal lui, un conservator obtuz si incapatanat, cu viziuni retrograde, care nici nu voia sa auda de independenta sau macar de autonomia natiunilor din imperiul lui, Rudolf simpatiza cu miscarile nationaliste si era mai curand adeptul unei confederatii decat al unui imperiu.
Totodata, el era un inversunat adversar al aliantei fatidice cu Germania, sustinand ca „Germania are nevoie de aceasta alianta mai mult decat avem noi” si dorind ca Austro-Ungaria sa nu mai manifeste o atitudine atat de belicoasa. Tanarul, educat in spirit liberal, occidental, aprecia mult democratia si stilul de viata din Franta si Marea Britanie, detestand tirania specific prusaca. Este foarte probabil ca, daca el ar fi ajuns pe tron, alianta cu Germania s-ar fi destramat si Austro-Ungaria ar fi ramas cel mult neutra, daca nu cumva s-ar fi plasat in tabara Antantei, descurajandu-l pe kaizerul german sa declanseze un razboi pe care nu avea din start sanse sa-l castige.
Dar toate acestea sunt doar supozitii – ce-i drept foarte probabile, daca destinul lui Rudolf ar fi fost altul. Sinuciderea lui a facut ca situatia sa se schimbe radical. Imparatul Franz Joseph, care in 1889 avea deja 58 de ani, nu mai avea alti urmasi de sex masculin, asa ca tronul trebuia acum sa-i revina fratelui lui mai mic, Karl.
Insa tragedia a lovit din nou familia imperiala, peste cativa ani: in 1896, Karl a murit pe neasteptate si fiul lui, Franz Ferdinand, adica nepotului imparatului Franz Joseph, a mostenit tronul. Desi avea o viziune mai deschisa decat a unchiului sau, Franz Ferdinand nu a dat de inteles ca ar milita pentru libertatea natiunilor din imperiu, asa cum facuse varul lui.
Si probabil ca acest lucru i-a fost fatal: nationalistii sarbi, vazand in el un continuator al politicilor represive ale imparatului Franz Joseph, l-au asasinat la Saravejo, in vara anului 1914, aprinzand practic scanteia care va declansa Primul Razboi Mondial.
GABRIEL TUDOR
Comentarii