• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 27 iulie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 27 iulie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Libertatea de exprimare in epoca lui Pericle

Libertatea de exprimare in epoca lui Pericle

18 decembrie 2015
in Minuni ale lumii
A A

La inceput, teatrul grecesc a avut un rol cultual. In timpul democratiei, al epocii lui Pericle, indeplineste, dincolo de divertisment, o functie critica, potential modelatoare, indemnand atat populatia cat si puterea la reflectie. Autorii aveau libertatea de a-si alege subiectele si de a le trata dupa bunul plac. Scenele teatrului din Grecia si in special din Atena secolului al V-lea i.Hr. au fost animate de o intensa creativitate. Timp de 80 de ani au fost scrise si jucate, o singura data!, peste 2000 de piese.

 La inceput, teatrul a fost orientat spre reflectarea cultului lui Dionisos, zeul vinului, caruia s-au adus omagii prin cantece corale. De-a lungul timpului acest mod de reprezentare s-a schimbat. La un moment dat, din randul corului se va desprinde un cantaret care va schimba replici cu o parte din membrii corului. De-acum se poate vorbi de reprezentare teatrala. In Atena, in cadrul unor sarbatori dedicate cultului lui Dionisos, au fost organizate, concursuri ale echipelor de actori.

 Dupa instaurarea democratiei, teatrul ia amploare. Reprezentarile, din ce in ce mai frecvente, sunt vizionate de un numar tot mai mare de persoane. Aproximativ 17.000 de spectatori erau prezenti in gradene conform unei mentiuni a lui Plutarh. Pentru a facilita accesul saracilor, inclusiv al copiilor, pretul biletelor, sub forma de jetoane din bronz, devine accesibil. Niciun document nu atesta insa prezenta femeilor si a sclavilor.

 Scenariile vizeaza de acum aspecte ale societatii, ale modului in care este condusa Cetatea. Evenimentele teatrale sunt in mare parte finantate de cele mai bogate personalitati ale Cetatii care platesc organizatorii, costumele, mastile, instrumentele muzicale si finanteaza banchetul care are loc in cinstea echipei castigatoare. Pe scena vor avea acces si neprofesionistii din randul persoanelor educate care dupa cateva repetitii pot urca alaturi de ceilalti actori pentru a participa la cor.

 S-au pastrat putine texte ale pieselor de teatru: 30 de tragedii (7 de Eschil, 7 de Sofocle, 17 de Euripide, plus o drama satirica si 11 comedii scrise de Aristofan). Tragediile si comediile conservate din epoca clasica, reprezinta marturii de netagaduit ale democratiei ateniene.

 In tragedii sunt transpuse cele mai importante legende grecesti: Razboiul Troiei, Muncile lui Heracles sau destinul lui Oedip. Autorii de comedie isi permit libertatea, nemaintalnita la vreun popor din Antichitate, de a prelua aceste teme si de a le transpune in piese in care exploateaza burlescul situatiilor. Puteau sa influenteze politica piesele de teatru? Sa schimbe aspecte ale ideologiei, unele decizii ale clasei dominante? Un exemplu in acest sens ar putea fi edificator. In piesa Pacea, Aristofan se refera la pierderile umane si materiale ale grecilor in unele razboaie. La putin timp dupa ce piesa a fost jucata in fata unui mare numar de spectatori, printre ei aflandu-se personalitati ale puterii, a fost semnata pacea cu Sparta!

 A fost impulsionata puterea de piesa lui Aristofan in acest demers? A fost o decizie independenta de influenta acestei piese? Parerile specialistilor sunt impartite. Cert este faptul ca ridiculizarea institutiilor care nu functionau democratic si a politicienilor din piesele lui Aristofan nu erau deloc pe placul acestora, care radeau in hohote in timpul vizionarii unei comedii si se incrancenau in drum spre casa. In anul 415 i.Hr. a fost emis un decret prin care se interzicea atacul la adresa sefilor politici si a celor din administratie.

DORIN MARAN

ShareTweet
Articolul precedent

Un virus fara varsta

Urmatorul Articol

O legenda fermecatoare

Articole Similare

Minuni ale lumii

Misterioasa fortareata din Sahara

27 iulie 2026

Exista numeroase structuri de o anvergura remarcabila, care dateaza de secole sau...

Minuni ale lumii

Comoara de ADN

20 iulie 2026

Oamenii de stiinta au descoperit o cantitate importanta de ADN stravechi provenind...

Minuni ale lumii

Muzeul Mineritului din Petrosani

13 iulie 2026

Cea mai veche mina de carbune din România, cea de la Petrila,...

Minuni ale lumii

Extinderea cronologiei utilizarii focului

6 iulie 2026

Un nou studiu sugereaza ca primii oameni foloseau focul în Pestera Wonderwerk...

Minuni ale lumii

Cea mai veche epidemie de ciuma

30 iunie 2026

Ciuma decima deja mici comunitati de vânatori-culegatori în Siberia în urma cu...

Minuni ale lumii

Fortul Kumbhalgarh, „marele zid” indian

22 iunie 2026

Una dintre constructiile reprezentative ale umanitatii este Marele zid chinezesc, dar mai...

Urmatorul Articol

O legenda fermecatoare

Muzeul Orsay

Victime colaterale ale istoriei „Batranului Continent”

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

23 iulie 1968 – Deturnarea unui avion al companiei El Al

27 iulie 2026

23 iulie 1968 a ramas în istoria aviatiei drept ziua în care...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Cele mai bune filme despre conspiratii

27 iulie 2026

Vederea unui om imobilizat pe o masa clinica, în timp ce creaturi...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Magia cristalelor

27 iulie 2026

Florile de mina extrase de-a lungul a peste 50 de ani din...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Eficacitatea „ceasurilor inteligente”

27 iulie 2026

Ceasurile inteligente au devenit instrumente comune pentru monitorizarea sanatatii, care colecteaza date...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Inamicii tenului

27 iulie 2026

Vara, cu mult Soare, paradoxal, poate genera multor persoane un inconvenient estetic,...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Placinte cu urda

27 iulie 2026

100 g unt, 100 g faina, 100 g urda, putina sare. Umplutura:...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.