Precolumbienii, adica cei care au locuit in America Centrala si America de Sud inainte de asa-zisa descoperire a marelui continent de catre Cristofor Columb (exact la ora 2:00 a zilei de 12 octombrie 1492!), se identifica printr-un numar impresionant de mare de populatii diferite, cei mai cunoscuti fiind mayasii, incasii, olmecii, toltecii s.a.
Totusi, cum natura siturilor vechi de sute si mii de ani rezerva permanent surprize, arheologii scot din cand in cand la lumina vestigii ale unor „noi” asemenea comunitati umane.
Vanatoare, putere si… textile
In nordul actualului stat Peru, aproximativ in perioada 1500-1000 i.Hr., a trait populatia cupisnique. In ultimii ani, cercetarile au scos la iveala trei situri de-a lungul a trei vai, care ar fi facut parte dintr-un oras mare, unde aveau loc riturile religioase. In cel mai recent dintre ele, se afla un templu vechi de cel putin trei milenii, in care, intre numeroasele reprezentari imagistice, apare aceea deosebit de importanta a unui zeu-paianjen. Acesta apare de altfel frecvent si in alte situri ce dateaza din intervalul 1200-400 i.Hr., perioada formarii statului Perú.
Imaginea nou-descoperita combina capul si gatul unui paianjen, gura unei feline mari si ciocul unei pasari. Cercetatorii afirma ca ar fi vorba despre un simbol al vanatorii si prin urmare al hranei abundente, semn al progresului si prosperitatii. Totodata, paianjenul are si o semnificatie politica. Alti specialisti in vechile civilizatii precolumbiene asociaza imaginea paianjenului cu vanatoarea, razboiul, puterea si textilele!
Eroul civilizator
In folclorul din zona Africii de Vest si al Caraibelor, apare, de asemenea, un personaj cu statut divin – Anase sau Kwaku Ananse – care este un paianjen, dar deseori are infatisarea si comportamentul unui om. Este, de fapt, un erou civilizator, originar din Ghana (in limba akan, „ananse” inseamna „paianjen”), al carui mit a fost „exportat” peste ocean, in zona Caraibelor, in Surinam si in Antilele Olandeze, unde este numit Nanzi si are ca sotie pe Shi Maria.
Un erou cultural in esenta avand infatisarea unui paianjen este si Iktomi, in cosmogonia nativilor nord-americani din tribul Lakota, dar sub aceeasi identitate apare si la alte numeroase populatii autohtone din perioada premergatoare invaziei europenilor. La amerindienii Lakota, Iktomi e o divinitate a intelepciunii, fiul zeului creator Inyan, si are ca frate pe Iya, un puternic zeu distrugator.
Frecvent, el e tratat insa cu o anume ironie, din cauza ca ii lipsea tocmai intelepciunea, astfel ca oamenii nu se tem de el. Totusi, ca un gen de compensatie, i se reda macar partial demnitatea, fiind investit intr-un mit cu calitatile vanatorului de vise. Ca o particularitate de ordin mai degraba estetic, sub chipul sau de paianjen, Iktomi are fata pictata in rosu, galben si alb, cu cercuri negre in jurul ochilor.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii