Exista sute de mii de rapoarte despre observatii OZN. Cu toate acestea ele nu sunt suficiente pentru a convinge un sceptic indaratnic. Chiar si ufologii cu experienta sunt de acord ca doar unele dintre aceste rapoarte pot fi luate in considerare cu seriozitate, in general tinand cont de balanta dintre stranietatea fenomenului si credibilitatea martorilor. Acestui al doilea criteriu ufologul britanic Isaac Koi ii consacra un capitol intr-o carte aflata in pregatire. Asa cum remarca Robert Hall, justitia noastra se bazeaza pe presupunerea ca marturia poate fi acceptata drept proba in anumite situatii.
Juristii poseda criterii destul de clare pentru a accepta credibilitatea unei depozitii: reputatia martorului in comunitate, daca este familiar cu evenimentele si persoanele implicate, daca ar avea motive sa ocoleasca ori sa denatureze adevarul, dar si consistenta marturiei, vechimea ei, detalii verificabile etc. O marturie este desigur mult mai credibila daca este sustinuta de mai multi martori, mai ales daca sunt independenti, si daca a fost facuta pe mai multe canale (cu ochiul liber si cu instrumente etc.). Aceste criterii sunt folosite pe scara larga in tribunale, dar ele sunt foarte rar luate in considerare in cazul rapoartelor OZN. Una dintre cauze este si faptul ca datele detaliate privind martorul nu sunt de regula la indemana investigatorilor.
Ufologul Hilary Evans observa ca „Ar fi ideal sa nu acceptam nici un singur raport OZN pana nu avem un profil cuprinzator al martorului – structura psihologica, formatia socio-culturala, statutul economic s.a.m.d. la care ar trebui adaugate evaluarea factorilor sociali predominanti – nivelul activitatilor OZN raportate de media in perioada respectiva, atitudinile marelui public in acest sens etc. Intrucat aceste criterii nu pot fi satisfacute decat foarte rar, ne putem intreba cate rapoarte OZN pot fi considerate acceptabile in general. Daca mai adaugam la aceasta imprejurarea ca ufologii au de regula resurse limitate (timp, fonduri etc.) pentru a adanci investigatiile, ne putem intreba – nu exista cumva posibilitati mai simple si mai rapide pentru a identifica martorii mai credibili?
Se considera ca astronomii, politistii, pilotii, militarii sunt observatori mai bine antrenati decat restul populatiei. Este acest criteriu corect? In justitie, de pilda, ne asteptam ca un specialist bine platit sa minta mai rar decat un vagabond. Profesia de politist pretinde o anumita acuitate vizuala, testata la angajare, ca si antrenamente privind spiritul de observatie. Astronomii vor fi mult mai familiari decat o persoana medie cu obiectele care pot fi vazute pe cerul nocturn. Anumite profesii (politisti, judecatori, preoti) implica si reputatia onestitatii. Dupa J. Allen Hynek cei mai buni martori sunt ingineri sau oameni de stiinta, in timp ce pilotii civili sau militari iau mai frecvent drept OZN-uri obiecte sau fenomene obisnuite. Philip J. Klass spune: „Niciun observator uman, inclusiv echipajele de zbor cu experienta, nu pot estima cu exactitate de la distanta altitudinea sau dimensiunea unui obiect necunoscut pe cer, decat daca este foarte aproape de un obiect familiar a carui marime sau altitudine este cunoscuta”.
Allan Hendry recomanda atunci celor care vad un OZN: „Luati martori suplimentari – chiar daca trebuie sa tipati dupa ei. Un singur martor suplimentar valoreaza cat o duzina de fotografii!”. Dar Philip Klass a comentat si el ca „Multi investigatorii OZN trag in mod automat concluzia ca un raport venit de la mai multi martori este mai credibil decat unul cu un singur martor”, ceea ce, asa cum arata si alti ufologi, nu e de loc sigur. Emotiile care insotesc o reperare pot da nastere unei veritabile isterii colective. Se cunosc mai multe cazuri de false OZN-uri, in observatii sustinute de un mare numar de martori. Dr Robert Buckhout afirma ca „o cantitate mare de rezultate de cercetare demonstreaza ca un observator poate fi convins sa se conformeze cu opinia majoritara chiar si atunci cand majoritatea greseste flagrant”. Si sunt foarte putine marturii colective in care martorii nu faceau parte dintr-un acelasi grup.
Exista si numeroase propuneri de atribuire a unor scoruri tinand de stranietatea, importanta, probabilitatea sau credibilitatea unor rapoarte OZN, dar astfel de evaluari sunt dificile, subiective, iar ufologii nu dispun de timpul si alte resurse necesare pentru a apela la ele.
DAN D. FARCAS
Comentarii